Atunci când un om drag încearcă să ți se smulgă din
suflet, lasă-l să plece. Nu insista să-l oprești, nu te opune și nu încerca
să-l convingi să rămână, e alegerea sa și atunci lasă-l să plece.
Dacă mângâierile tale nu-l mai alină, lasă-l să plece.
Dacă e nevoie de argumente și de justificări pentru a-l
îndupleca să nu te părăsească, dacă trebuie să-l convingi că-l iubești, atunci
lasă-l să plece.
Dacă nu mai contează nimic din ce vă unea cândva, dacă
s-a transformat din iubitul tău în stăpânul tău, lasă-l să plece.
Dacă nu se mai grăbește să vină la tine, dacă nu mai
simte nevoia să-și împartă bucuriile, tristețile și visurile cu tine, lasă-l să
plece.
Dacă simți și înțelegi că ai devenit doar un rău necesar
pentru el, atunci lasă-l să plece.
Dacă pentru a te iubi trebuie să fii altfel, să devii
altcineva, atunci lasă-l să plece.
Dacă trebuie să inventezi jocuri necinstite pentru a-i
redeștepta interesul, dacă trebuie să faci pe inabordabila ca să-i captezi din
nou atenția fiindcă el e atras doar de răceala ta și de joc, nicidecum de tine,
cea adevărată și îndrăgostită, lasă-l să plece.
Dacă trebuie să îi cerșești atenția și mângâierea, dacă
nu te mai face să te simți frumoasă și dorită, lasă-l să plece.
Dacă nu te mai privește ca la început, dacă ochii lui au
devenit seci și goi când se uită înspre tine, atunci lasă-l să plece.
Dacă durerile tale îi sunt indiferente, dacă nu te mai
ascultă, dacă nevoile tale îi par niște poveri, lasă-l să plece.
Dacă trebuie doar chinuit, pus pe jar, fiert și torturat
cu artă numai ca să nu i se urce la cap că-l iubești, lasă-l să plece.
Dacă inima lui nu mai bate cu putere în preajma ta, dacă
este indiferent că ești lângă el sau departe de el, atunci lasă-l să plece.
Dacă iubește doar iubirea și felul în care poate cuceri
femeile, demonstrând doar ce bărbat e el, lasă-l să plece.
Dacă nu-ți mai observă zâmbetul, dacă îl enervează
prezența ta, dacă e iritat de lacrimile tale în loc să ți le șteargă cu un
sărut, atunci lasă-l să plece.
Dacă nu mai vrea să privească în aceeași direcție cu
tine, dacă toate valorile pentru care l-ai iubit la început au dispărut ca prin
farmec, lasă-l să plece.
Dacă-ți dă semne că nu te-ar mai dori, dacă ai înțeles
deja că în viața lui acum e o altă femeie, atunci lasă-l să plece.
Dacă îți vinde doar speranțe deșarte, dacă nici nu te
vrea și nici nu te alungă, lasă-l să plece.
Dacă ți-a spus deja că nu te mai iubește, nu-l implora,
nu te agăța de el, chiar lasă-l cu adevărat să plece.
Lasă-l să plece, redă-i libertatea aceea pe care acum crede
că a pierdut-o alături de tine, fericirea aceea pe care nu simte că o mai
așteaptă în brațele tale. Deschide-i larg ușa casei și a sufletului și condu-l
până în prag cu un zâmbet plin de dragostea aceea pe care i-ai dăruit-o mereu
cât timp ați fost împreună. Lasă-l să plece și să rămână amintindu-și de tine
demnă, caldă și frumoasă, senină și înțeleaptă, așa cum erai atunci când l-ai
cucerit. Lasă-l să plece cu amintirea ta în prag urându-i noroc și fericire,
surâzătoare și enigmatică, fluturând o batistă. Și după ce ai închis ușa în
urma lui, plângi. Plângi atât cât ai nevoie, plângi mult, dar nicio lacrimă în
plus peste. Apoi șterge-ți obrajii, limpezește-ți privirea să poți vedea cât
mai bine și cât mai departe, îmbracă cele mai frumoase haine, machiază-te
subtil și gingaș, apoi ieși în lume zâmbitoare, privind cu încredere înainte,
dincolo de orizont. Undeva, cândva, vei întâlni un om cu o inimă frumoasă,
iubitoare și caldă, care abia așteaptă să-i deschizi ușa sufletului tău...
Lasă-l să vină!
