La sfârşitul fiecărui an, fac o curăţenie generală în casa mea, dar şi în sufletul meu.
În casă fac un inventar al lucrurilor şi decid ce îmi
este util şi ce nu, pentru că nu îmi place să am casa încărcată cu lucruri
inutile, în ideea că “poate îmi vor trebui cândva”. Vreau să am spaţiu pentru
lucruri noi, vreau ordine și vreau să respir în voie.
După ce termin curățenia în casă, încep curăţenia
generală în suflet, pentru că și el
trebuie eliberat de ceea ce îl încarcă inutil și de ceea ce-i ia din lumină și
frumusețe.
Am un coş de gunoi imaginar în care arunc toate
supărările din trecut, toate frustrările adunate, toate gândurile negative,
toate grijile inutile, furia, teama şi amintirile urâte.
Îmi zugrăvesc toate gândurile gri în culori calde, vii,
optimiste.
Îmi inventariez realizările şi pierderile şi îmi fac
planuri noi pentru viitor. Cu lecția învățată în urma eșecurilor știu ce
trebuie să schimb la mine și cum trebuie să procedez ca să nu mai dau greș. Îmi
propun să trăiesc mai frumos, să mă bucur mai mult, să dăruiesc mai mult, să am
așteptări realiste de la oameni și să lupt mai mult pentru visurile mele.
Îmi analizez purtarea faţă de oameni, îmi fac autocritica
pentru purtarea egoistă, pentru indiferența cu care i-am tratat, pentru răutăți
și fac planuri pentru a-mi cere iertare și pentru a reuși să mă apropii din
nou de aceia pe care nu am știut să-i prețuiesc.
Urmează un inventar al oamenilor care fac parte din viaţa
mea şi-i separ pe aceia care mă merită de aceia care nu ar trebui să își
găsească loc în sufletul meu. Renunţ la cei care au dovedit că nu mă respectă,
că nu mă prețuiesc, la cei care doar m-au folosit și care m-au rănit. Fac loc
în suflet pentru oamenii noi care vor veni în viața mea și pregătesc pentru ei
multă iubire.
Spăl ferestrele sufletului meu de tot noroiul pe care
unii l-au aruncat în ele și de urmele ploilor de lacrimi, ca să pot vedea lumea
clar. Îmi împodobesc sufletul cu
frumusețe, cu răbdare, cu bunătate și cu multe sentimente frumoase pregătite
pentru aceia care vor locui în el, dar și pentru vizitatori.
Într-un loc special aflat în suflet adun rezerve
consistente de încredere și răbdare pentru a depăşi perioadele critice, adun
iertare pentru cei care îmi vor greşi, adun zâmbete pentru zilele în care voi
fi tristă și mai adun înţelegere şi multă dragoste pentru a le oferi oamenilor.
Când casa şi sufletul îmi sunt curate şi frumoase,
deschid ușile larg pentru oamenii care vor dori să mă viziteze.
Vă aştept cu drag!
