Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa.



„Există o limită peste care răbdarea încetează să mai fie o virtute.”
- Edmund Burke

Recunosc, mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de ipocriţi, de prefăcuţi, de curioşi, de indecenţi, de cei care invadează vieţi şi care cotropesc suflete.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei incapabili să mă cunoască și cărora trebuie să le explic mereu cine sunt, cum sunt, ce vreau şi ce intenţii am.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care nu înţeleg că le datorez doar respectul... şi că prietenia şi iubirea sunt alegerile mele.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care vorbesc prea mult, deşi cunosc prea puţin, care critică mereu, care sunt mereu nemulţumiţi, care sunt aroganţi, cinici şi răutăcioşi.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care nu pot accepta că fiecare om are dreptul să aleagă cine este, cum trăieşte şi pe cine să iubească.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care trăiesc cu impresia că ştiu mai bine decât mine care-mi sunt limitele şi ce merit.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei indecişi, care azi mă iubesc şi mâine mă detestă, cu care trebuie să îmi controlez fiecare gest şi fiecare cuvânt, de teamă că-i pot pierde de îndată ce nu le fac pe plac.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de vânătorii de greşeli, faţă de cei care defilează cu principii morale închipuite, care se erijează în judecători morali imaculaţi şi condamnă, desfiinţează şi execută pe oricine nu este pe placul lor.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care flecăresc inutil, pentru care singurele subiecte de discuţie sunt bârfele, ei neavând niciodată ceva constructiv de spus; de la ei nu învăţ nimic bun şi după o discuţie cu ei rămân cu senzaţia că mi-am pierdut timpul şi m-am încarcăt negativ.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de infatuaţi, de pseudointelectuali, de cei care se erijează în judecători supremi, cu sarcina de a decide pentru toată lumea ce este bun sau rău, urât sau frumos.
Mi-am pierdut răbdarea şi toleranţa faţă de cei care se aşteaptă să le cânt în strună şi să le perii orgoliile.
Mi-am pierdut definitiv răbdarea şi toleranţa faţă de oamenii ieftini, cu preocupări ieftine şi cu minţi înguste.

De acum înainte vă rog să nu mai contaţi pe mine pentru meschinăriile voastre. Timpul meu este prea preţios pentru a mi-l irosi cu lucruri şi cu persoane mărunte.


Fragment din Cartea Insomnii

Irina Binder - Insomnii



20 de comentarii

  1. Am mai spus treaba astra de n'șpe ori până acum...
    Nimeni nu este dator nimănui cu nimic atunci când este vorba de relațiile interumane.
    Nici cu răbdare, nici cu toleranță...cu nimic.
    Fiecare face ce simte, se comportă cum simte, în limita bunului simț.

    RăspundețiȘtergere
  2. Irina dragă, nu irosi sentimentele tale pentru cei nemernici şi care nu ştiu să aprecieze la justa valoare. Ai un suflet bun, prea bun, nu trebuie de lăsat pe oricine acolo chiar dacă nu poţi, ţine-l pentru tine şi pentru cei care ştiu să aibă grijă de el. E greu, e foarte greu când ai o inimă în care e loc pentru toţi, dar... există un dar, vezi. Tu contezi, nimeni nu merită să te rănească, nici măcar cu gândul. Pentru că sufletul e sensibil şi ne răspunde la orice înţepătură. Te admir mult şi mi-ar face mare plăcere să discut cu tine, fiindcă lumea e oarbă şi nu vede adevăratele valori ale vieţii şi ale propriei lor persoană.
    P.S. De ceva zile încerc să iau legătura cu tine, dar posibil pe Facebook ai pus restricţie la mesaje şi comentarii, pentru că nu pot ajunge la tine. Unde aş putea să-ţi scriu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragă Diana,
      adresa mea de email este irina@irinab.com
      Mulțumesc și îți trimit gânduri bune cu drag!

      Ștergere
    2. Observ in ultima vreme ca suntem inconjurati de oameni, tristi, obositi si rai, mai ales rai. Incerc pe cat posibil sa stau la distanta de asemenea persoane. Ma incarca negativ si nu primesc nimic bun. Am renuntat de curand la o relatie care ma obosea pentru ca tot timpul cautam sa ii fac pe plac doar, doar ii intram dub piele daca se poate spune asa. Si mi-am dat seama ce greseala faceam. Acum e mult mai bine, in concluzie nu trebuie sa le faci pe plac unor persoane pentru care nu merita efortul, si da, mi-e foarte bine si ma simt mult mai linistita. Irina, ai un suflet mare, asa te simt dar fugi de persoanele rele

      Ștergere
  3. Draga Irina, fiecare om este la un nivel de evolutie diferit de restul omenirii.
    Fiecare poate percepe doar la acel nivel nu vede, nu simte, traieste doar la nivelul lui nici nu accepta ca ar putea fi si altceva decat ce crede el.Santem in clase diferite si ne purta ca atare, cresa, gradinita, primara etc.

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna Irina, imi cer scuze ca intru in spatiul tau personal dar nu pot sa ma abtin. Ai aruncat cu batista rabdari pe jos. Da- mi voie sa o ridic. Inca din titlutu spui ca ti-ai pierdut rabdarea. Rabdarea ta s-a pierdut de tine altfel spus. Bun. Ce faci tu acum dupa ce ai aflat ce ai pierdut? Pai iti spun eu. In loc sa vezi de ce nu mai ai rabdare cu tine, cu sentimentele tale tu cauti vine si vinovati in afara ta. Pana nu te irti pe tine vei aduce langa tine numai sarlatani si profitori. Cand te invarti in cerc si nu-ti dai seama ca te invarti in jurul tau vei ajunge inevitabil la "Insomnii"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că pierderea răbdării este un câștig în cazul acesta... Nu voi mai irosi timp, sentimente și energie pentru și cu oameni care nu merită.
      Gânduri bune!

      Ștergere
  5. Mi-am pierdut rabdarea si toleranta in personale care cunosc si care nu cunosc ,la serviciu , in viata de zi cu zi,acei care au citit mesajul si n-au inteles ca e dreptul fiecarui de a decide sa fie anonim sau nu...As mai adauga ceva dar nu ai lasat spatiu. Iti datorez doar mult respect pentru ce ai facut. Esti o persoana speciala cu o inima imensa...

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar ce te faci atunci cand intalnesti profilul sotului tau in textul d-nei Irina Binder?!

    RăspundețiȘtergere
  7. Si-atunci de ce mai stai pe langa ei?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru dua lucruri. Pentru ceea ce avem mai presus, si pentru ceea ce avem mai josnic in aceasta lume. Prntru ceea din ce consta ia, si pentru ceea cu care o distrugem. Pentru dragoste si dispret. Pentru iubire si bani. Demult odata am urmat un om pe care l-am iubit, acum trebuie sa restitui banii lor murdari.

      Ștergere
    2. Sa reformulez: Care sunt beneficiile pentru care tu stai in situatia asta? Ce poti sa faci ca sa o schimbi? :D

      Ștergere
    3. Sa starpeasca toti paganii pe banii lor!

      Beneficii: o lume mai buna.

      Ștergere
  8. Sincer,
    pînă la capăt!
    Apreciez mesajul postării aste, armonic între celelalte, scrisul cursiv, coerent, perfect romînesc.
    (Aşa scriu, numai cu î, din respect pentru ctitoriţa de ,iterară cultură "Viaţa romînească" interbelic-ieşeană.)

    Nu şi cum se postează unele comentarii. Se scrie în dorul lelii, într-un alfabet execrabil, din atavica lene a expeditorului de a-şi selecta (prin Alt+Shift, Doamne, Domni!) Limba în care comunică.
    Este o minimă faptă de civilitate, de respect reciproc, preţuire aiasta: într-un sălaş impecabil întreţinut să NU intri ca un de pe drumuri adunat, refuzînd să te primeneşti, dar pretizînd nu doar un drept la opinie. Ba, chiar plusînd cu ... zdrăngănele şi umori proprii.

    Doamnă, am să Vă citesc numai textele postate, fiindcă nu ştiu cînd voi mai ajunge să Vă descopăr cărţile.
    Nu şi "trena" de comentarii ce-mi zgîrîie sensibilitatea ca feutre-ul apăsat şi tras pe hîrtie, ori creta ce ţiuie pe tablă.
    Ani şi ani de zile mi-am deprins elevii să scrie Corect (măcar!) în limbile ce le-am predat: romînă, franceză şi - nu rîdeţi! - rusă. Şi toţi au primit note după atenţie şi pricepere, doar vreo cîţiva din alte motive... Sunt oripilat de cum s-a ajuns să se "comunice internăucit", cică pe romîneşte.

    Şi sunt bucuros că V-am descoperit!
    Cu a Voastră permisiune, voi mai ceti ce postaţi, nu şi ce se comentează. NU galimaţiile şi defulările semi... Oricum, ale celor ce - din păcate - mai şi scriu cum scriu, în loc să se rezume la citit, că le e mai cu folos!
    Eu, de acum, am să Vă numai cetesc. Mulţămesc!

    RăspundețiȘtergere
  9. Ignoranta nu este buna in unele cazuri sau situatii insa de cele mai multe ori aceasi ignoranta ne ajuta sa trecem peste situatii si peste oameni care nu merita luati in seama. Eu am invatat sa ignor atunci cand trebuie, am invatat sa accept ca multi nu ma iubesc dar oricat de multi ar fi cei care nu ma iubesc vor exista persoane care imi arata iubirea zilnic si cu iubirea lor ma voi hrani zilnic.

    RăspundețiȘtergere
  10. Am si eu o curiozitate: ati terminat facultatea de litere?

    RăspundețiȘtergere