Libertatea unui om este neprețuită. Să fii liber înseamnă să fii liniștit, fericit și împăcat cu tine așa cum ești și cu ceea ce ai. Să fii liber înseamnă să îți trăiești viața așa cum îți dorești, să faci alegeri după bunul plac și nu după așteptările lumii, cât timp nu faci niciun rău cuiva.
Nu ești liber dacă te consideri superior celorlalți și-i privești mereu de sus, umilindu-i printr-o atitudine plină de aroganță.
Nu ești liber dacă ești ancorat în povești care nu te privesc, dacă te preocupă cum trăiesc alții, dacă îți pasă ce crede lumea despre tine și despre alegerile pe care le faci.
Nu ești liber dacă ești satisfăcut de răul întâmplat altcuiva și decretezi sus și tare, mulțumit: „A meritat-o!”.
Nu ești liber dacă nu accepți alegerile celorlalți, dacă simți nevoia să-i manipulezi și să-i controlezi pe alții și dacă te străduiești să schimbi părerea altora despre un om pe care nu-l placi.
Nu ești liber dacă îi constrângi pe alții să trăiască așa cum îți dorești tu sau să facă alegerile tale, profitând că ai la îndemână puterea și instrumentele care-i pot obliga să acționeze conform gândirii tale, dar împotriva credințelor proprii.
Nu ești liber dacă te compari cu alții, dacă îți dorești să ai ceea ce au ei sau mai mult, dacă îi invidiezi, dacă ești gelos și dacă te simți nedreptățit de succesul și împlinirile altora.
Nu ești liber dacă în loc să te bucuri de ceea ce ai și de ceea ce ți s-a dăruit, ești preocupat mai mult să numeri banii din conturile altora, să le evaluezi hainele, mașinile, bijuteriile sau vacanțele.
Nu ești liber dacă nu îi poți accepta pe cei care sunt diferiți de tine, care gândesc, simt, acționează și trăiesc altfel decât tine.
Nu ești liber dacă nu știi să împarți din ceea ce ai cu cei lipsiți de șansă, ești doar un sclav al bunurilor materiale și-atât, un om singur și trist.
Nu ești liber doar pentru că ai dreptul la liberă exprimare, dacă opiniile tale nu aduc un plus de valoare și de frumusețe în lume, dacă părerile tale jignesc și provoacă rău în jur.
Nu ești liber atunci când te lași condus de bani și când dorința de înavuțire cu orice preț pun în umbră și fac uitată frumusețea spirituală a vieții tale.
Nu ești liber dacă te bucură eșecurile altora sau dacă simți satisfacție atunci când cineva suferă sau e rănit, dacă necazurile unui om pe care nu-l placi îți așază un zâmbet mulțumit și perfid în colțul gurii.
Nu ești liber atunci când calci în picioare cu bună știință alți oameni, doar pentru a te urca nemeritat pe o scară falsă a evoluției.
Nu ești liber dacă urăști pe cineva, dacă simți nevoia să-i faci rău sau dacă, în general, îți dai tot interesul să provoci răul altora.
Nu ești liber dacă pentru a reuși în viață ai spulberat în cele patru zări, cu nepăsare, visurile altora.
Nu ești liber dacă simți nevoia să te răzbuni pe cei cu care nu te-ai înțeles, dacă nu-i poți ierta pe cei care ți-au greșit, dacă nu le poți cere iertare celor cărora le-ai greșit.
Nu ești liber dacă ai uitat de unde ai plecat, cine ești în adâncul inimii tale, dacă ți-ai renegat trecutul.
Nu ești liber dacă ai călcat în picioare oamenii buni și drepți din viața ta, oameni al căror unic păcat a fost că te-au iubit.
Nu ești liber dacă ai pretenția mereu să fii mulțumit de ceilalți, dacă depinzi mereu de validare și de aprobări din partea lumii.
Nu ești liber dacă ai uitat de respectul pe care-l datorezi părinților tăi, dacă întorci capul în partea cealaltă și te prefaci că nu vezi câtă nevoie au de tine și de dragostea ta în viața lor.
Nu ești liber dacă încerci mereu să-ți faci dreptate, să convingi, să te justifici și să te scuzi pentru ceea ce ești, dacă îți calci pe suflet pentru a fi acceptat de oameni cărora nici măcar nu le pasă de tine cu adevărat...
“Freedom is nothing else but a chance to be better.”
RăspundețiȘtergere~ Albert Camus