Pa, pa, din lista mea!

Azi am făcut o curăţenie drastică în lista de prieteni facebook. Am şters fără niciun regret orice persoană pe care nu o vreau în preajma mea şi a cărei existenţă nu mă interesează.

Chiar dacă sunt intransigentă, am amânat să şterg anumite persoane, negrăbindu-mă să le etichetez după prima abatere de la nişte reguli elementare de bun simţ.

N-am aşteptări exagerate. Pentru mine omenia şi bunul simţ sunt criterii esenţiale în relaţiile dintre oameni. Dar unora le lipsesc cu desăvârşire.

Am şters azi persoanele care, în mod repetat m-au deranjat cu mitocănia şi mizeriile pe care le împrăştie aici, chiar dacă acestea nu m-au vizat direct. N-aş fi cu nimic mai bună decât cei care jignesc oameni, dacă aş privi de pe margine ticăloşia lor. În plus de asta, nu sunt ipocrită ca să închid ochii atunci când se aruncă cu noroi în oameni pe care îi respect şi îi preţuiesc.

Aşadar, am şters azi persoanele care folosesc limbaj trivial, care folosesc cuvântul “plod” pentru a descrie un copil (fără pic de respect şi consideraţie faţă de acel suflet nevinovat), care îşi permit să vorbească de rău şi să jignească oameni pe care nu îi cunosc, dar pe care îi judecă prin prisma scenaritei infecte de care suferă.

Vă spun sincer, am văzut multe în viaţa mea… Limbajul vulgar nu îmi este străin, dar n-am văzut nici la cei mai mari grobieni expresii pe care le-am văzut aici la anumite femei, cu pretenții de doamne… Sunt persoane care au reuşit să mă dezguste cu otrava pe care o varsă zilnic aici, tot felul de frustrate limitate şi închipuite, care îşi permit să emită judecăţi de valoare asupra oricui, debitând nişte inepţii şi nişte grozăvii greu de imaginat. Mă mir că nu îşi văd propriile ignominii, că nu realizează cât de josnice sunt prin purtarea lor şi că încă mai aspiră la calitatea de om.

Acestor persoane ar trebui să li se interzică accesul la opinia publică.

Am deja maturitatea necesară şi destulă experienţă ca să nu fiu subiectivă şi să înţeleg că asemenea persoane n-au nimic bun, că nu preţuiesc şi nu respectă pe nimeni, că sunt niște persoane neîmplinite, rătăcite, care respiră răutate. Cine și-ar dori în preajmă așa ceva? Nu exagerez și v-aș arata niște mostre de mitocănie, dar vă respect prea mult.

Sper să accepte aceste persoane că nu au ce căuta în lumea mea şi că nu mă voi afla niciodată printre aplaudacii care le susţin accesele din ce în ce mai grosolane. Susţinătorii lor sunt elita prostiei din ţara asta, limitații lipsiți de discernământ, care înghit toate oribilitățile cu o plăcere macabră.

Ştiu, sunt dură, dar adevărul este întotdeauna dur pentru cei care nu îl suportă.

Aș vrea să cred că aceia care se simt vizaţi de postarea mea mai au un dram de minte și nu vor începe războaie împotriva mea… N-au arme să lupte cu mine. Mitocănia, nemernicia, minciuna şi agresivitatea, nu sunt decât arme autodistructive. Sunt imună la ticăloşii.

Le-aș sugera ăstora să nu se mai iluzioneze că sunt cineva, să nu se mai flateze cu valori închipuite, fiindcă nu sunt cu nimic mai presus din punct de vedere moral ca persoanele pe care le fac "curve", "otrepe", "lepre", persoane care se pot lăuda, de fapt, cu realizări remarcabile, cu caractere frumoase, cu OMENIE – adică persoane pe care aceste comentace neobosite le invidiază, conștiente că nu le vor putea ajunge din urmă nici într-o mie de ani.

Pa, pa, din lista mea! Le doresc acestor persoane să fie fericite, dacă pot! Păcat că nu vor putea să se mândrească niciodată cu ceva frumos, ci doar cu purtarea lor neomenească şi insalubră.

Păcat că nimic nu le poate opri din nebunia lor exacerbată, nici măcar rușinea faţă de părinţii lor - care se presupune că le-au oferit o educație, nici faţă de copiii lor - care se vor ruşina cu aşa părinţi și nici faţă de Dumnezeu, care nu oboseşte iertându-i...