Fluturi vol. 1 și vol. 2 - Irina Binder


Fluturi volumul 1 si volumul 2 - Irina Binder

Numar de pagini: 596
Format: 130 x 200
Editie: Necartonata
Greutate: 0.48 Kg
Editura: Editura For You
Anul publicarii: 2012
ISBN: 9786066391023


Cumpără cartea de aici:

Citește despre carte:

Se spune că, atunci când citeşti unele cărţi, nu poţi sau nu ştii cum să vezi şi să treci dincolo de coperţi, dincolo de aparenţe, dincolo de cuvinte. Unele cărţi sunt aşa, iar altele sunt altfel. Sunt cărţi care te fac să pătrunzi cu paşi timizi şi mici, în lumea şi în sufletul celui care le-a scris. Iar cartea Fluturi este o invitaţie în universul unui suflet. Povestea începe oarecum timid, ca să continue cu paşi grăbiţi şi să sfârşească printr-o avalanşă, aparent haotică, a tot ceea ce înseamnă şi poate aduce iubirea în viaţa unui om: fluturii iubirii, fericire fără margini, lacrimi şi amărăciune, dezamăgire şi resemnare.
Citind cartea, descoperi magia fluturilor, care într-o singură zi se nasc, iubesc şi mor. Ei asistă la propria lor naştere şi îşi trăiesc viaţa, ca să asiste chiar şi la propria moarte. Au parte de iubiri stinghere care ofilesc şi visează pe flori străine, deseori nesărutate, făcându-le să vibreze a goluri neplânse, a doruri neînvinse. Fluturii iubirii ating pe oricine găsesc frumos. Ei surprind întreaga esenţă a lumii, în dorul dintre două bătăi de aripi. Se bucură alungând şi respirând doruri nebune, şoptind la fiecare deschidere de aripi, iubire.
Iubirea face ca, în timp, măştile oamenilor să cadă, pentru că prea puţini sunt cei care, odată dezveliţi de măşti, mai pot privi printre şi spre iluziile vinovate pe care le-au creat sau păstrat şi să topească lacrimi, prin sărutări fierbinţi, cu care să alunge toate umbrele vieţii.
Citind cartea Fluturi, te bucuri de un univers plin de emoţii şi te regăseşti în fiecare zbucium. Iar la finalul poveştii, te bucuri că Fluturi nu este doar o poveste, regăsind părţi din sufletul tău ascunse acolo, între pagini. La sfârşit, te bucuri, zâmbeşti şi mulţumeşti pentru tot: că ai cunoscut şi trăit iubirea cu toţi fluturii şi cu toate lacrimile ei, că ai avut parte de prietenii adevărate şi sincere, că ai crescut printre cei mai minunaţi şi delicaţi oameni, că te-ai pierdut ca să te regăseşti, pentru că toate au un rost şi pentru că nimic nu este întâmplător...


Nu mi-am propus ca Fluturi sa ajunga in topurile vanzarilor si nici nu am sperat asta, fiindca nu am avut nicio ambitie cand am scris cartea. Scopul meu a fost sa spun o poveste, intr-un mod original si autentic. Desigur ca, atunci cand am publicat cartea mi-am asumat si popularitatea, care aduce cu sine atat avantaje, cat si dezavantaje. Primesc totul cu seninatate, stiind ca Universul isi face mereu jocurile si echilibreaza lucrurile.

Irina Binder


Fragmente din carte:

In pofida faptului ca ma dezamagise si ma ranise, nu puteam sa-l urasc. Eram suparata pe el si simteam nevoia sa il torturez cu reprosuri. Voiam sa-l fac sa simta toata durerea mea, sa simta gustul amar al vinovatiei, dar asta nu mi-ar fi adus mie alinare. Imi era ciuda ca nu-l puteam uri, fiindca aveam impresia ca daca l-as fi urat sau daca macar nu l-as mai fi iubit, suferinta mi-ar fi fost mai usoara.
Cand cineva ne raneste avem tendinta sa cautam alinare in bratele protectoare ale cuiva care ne iubeste si in care avem incredere. Eu nu mai aveam brate primitoare care sa-mi ofere liniste si siguranta. Aveam doar bratele imaginare ale tatalui meu pentru a ma adaposti.
Priveam omul care ma dezamagise cel mai tare. Avea un aer vinovat, spasit, resemnat. Nu-si ridica privirea si aveam impresia ca nici macar nu respira. Statea ca un condamnat care isi astepta ingrozit sentinta. Mi-am amintit de indata de tatal meu care imi spusese candva sa nu lovesc niciodata un om aflat la pamant, oricat de grava ar fi greseala lui.


Oamenii nu ne apartin. Asta aveam eu sa invat in urma experientelor traite in ultimii ani. Ca nu ne apartin nici macar oamenii pe care ii iubim cel mai mult, cei carora ne daruim in totalitate, cei carora simtim ca le apartinem pe vecie. Nu ne apartin nici parintii, nici copiii, nici prietenii. Nimeni.
Cu toate ca uneori ne promit ca ne vor insoti pana la capatul drumului nostru, oamenii au dreptul sa ne abandoneze oriunde pe parcursul lui. Ei ne pot parasi fara niciun motiv si pot alege alte drumuri, alaturi de alti oameni. Sau pot muri. Pe neasteptate. Uneori foarte tineri, uneori chiar si copii.
Putem fi abandonati si parasiti fara niciun preaviz. Vor incerca sa ni se smulga din suflete cu o brutalitate greu de inteles si de suportat. Uneori vor reusi, alteori ne vom incapatana sa-i pastram in sufletele noastre, fiindca suntem dependenti de ei si fiindca nu stim sa traim fara ei.


Cumpără cartea de aici:

Review-uri Goodreads pentru Fluturi vol. 1 și Fluturi vol. 2 :