Părerea mea despre păreri



Atunci când vizionez un film, când citesc o carte sau când încerc ceva nou, nu pornesc cu nici un fel de așteptări. Și nu renunț niciodată să testez ceva doar pentru că unii se declară nemulțumiți sau dezamăgiți de acel lucru.
Nu m-au influențat niciodată părerile și gusturile altora și mă bucură asta, fiindcă dacă m-aș fi luat după unul sau după altul, aș fi ratat lucruri, locuri și oameni care mi-au oferit lecții de viață, amintiri și emoții minunate.
Nici măcar recenziile/review-urile nu le mai citesc, mai ales după ce am văzut cât de superficial și de necinstit se fac multe dintre ele. Unele sunt făcute de concurență, cât mai denigratoare și mai convingătoare, unele de oameni care nu au nicio calitate care să le permită să evalueze corect acel produs, iar dacă vorbim despre un produs care are succes,  apar haterii, cei invidioși și cei incapabili să accepte succesul cuiva.
Dacă vă uitați la recenziile făcute restaurantelor sau pensiunilor, veți vedea că oamenii discută mai mult lipsa de semnal la internet (de parcă se duc în restaurante și în vacanțe ca să stea pe internet), decât locația sau preparatele culinare. Iar unii, care critică preparatele, se plâng de porțiile mici și nu sunt capabili să aprecieze calitatea produselor și felul în care bucătarul a echilibrat platoul d.p.d.v. nutrițional. Majoritatea sunt, probabil, consumatori de fast food, care nu prea au experiențe culinare care să le permită comparațiile și se simt înșelați dacă nu au o jumătate de kilogram de cartofi la porție și fac bășcălie dacă li se oferă fine dining...
Totul depinde de așteptări, dar, așa cum am spus, eu nu pornesc cu așteptări atunci când încerc ceva. Îmi place să mă las surprinsă. Nu mă supăr dacă am testat ceva ce nu mi-a plăcut, nu regret timpul pierdut, eu știu să iau ceea ce este bun din orice. Sau lecția. 
Nici recenzii negative nu fac doar pentru că nu mi-a plăcut ceva, dar nu tac dacă observ ceva care ar putea pune în pericol sănătatea și siguranța oamenilor. Însă nu-mi place să critic munca nimănui și consider că nu sunt expertă în nici un domeniu ca să am cunoștințele necesare să pot evalua obiectiv ceva anume.
E plină lumea de părerologi care dezinformează și nu vreau să le îngroș rândurile. 
Sunt foarte selectivă în a-mi exprima opinia și nu am, la fel ca alții, dorința de a influența negativ opinia publică, de a înceta succesul și progresul cuiva… Eu nu găsesc nicio bucurie în a face reclamă negativă cuiva și consider că publicul trebuie să testeze și să-și facă o opinie proprie. Dacă mie nu mi-a plăcut ceva, nu înseamnă că altuia nu-i poate aduce o schimbare benefică în viață, o revelație, o lecție...
Nu subestimez oamenii și nici nu simt nevoia să-mi validez superioritatea, așa cum fac mulți care strâmbă din nas la multe lucruri, pe care ei nu ar fi capabili să le facă nici măcar pe jumătate, dar despre care emit judecăți de valoare mai ceva ca niște experți în domeniu.
Mi se par dizgrațioși cei care au o plăcere maladivă să discrediteze, să critice ca niște savanți, cei care se strofoacă să convingă lumea că un lucru e bun sau nu, că e frumos sau nu, că merită sau nu… Și mi se par ridicoli cei care profită de orice ocazie ca să arate că ei sunt evoluați și prețioși, deși dovedesc lipsă de educație și de rușine prin felul în care se comportă. Veți vedea că majoritatea părerilor sunt expuse cu înverșunare, cu ură și, mai ales, cu insulte. 
Vă asigur că oamenii care au cu adevărat gusturi și cunoștințe într-un domeniu sunt responsabili atunci când își expun o părere, nu atacă furibund ceva sau creatorul acelui lucru, doar pentru că nu a fost pe gustul lor sau doar pentru că ei consideră că acel lucru nu-și merită succesul.
Ca simplu consumator poți să spui dacă un produs ți-a plăcut sau nu, poți argumenta de ce ți-a plăcut sau de ce nu, dar este anormal să devii furibund și deșănțat și să ponegrești un lucru doar pentru că nu a fost pe gustul tău. Cei needucați fac multă gălăgie și mizerie și dau un exemplu foarte prost, care, din păcate, este imitat.  
Pot pierde mult cei care se lasă influențați de părerile altora, care nu testează singuri lucrurile și care nu își oferă șansa de a cunoaște oamenii. Și pierd mult cei care se lasă descurajați de părerile unora și nu-și urmează visurile. 
Am fost ieri să văd filmul Bohemian Rhapsody. De când se difuzează în cinematografe am văzut tot felul de păreri pro sau contra, iar unii chiar s-au certat. Încă mă uimesc unii cum se pot certa pentru orice prostie și cum se luptă ca să-și susțină opiniile, incapabili să accepte părerile diferite.
Unii mi-au spus și mie că nu merită să văd filmul, că nu e așa cum s-au așteptat… Exact cum am spus: așteptări. Eu am plecat fără așteptări și am savurat filmul și am trăit povestea lui Freddie.
Unii au văzut o poveste despre un om care a făcut carieră în muzică și care, din păcate era gay, eu am văzut povestea unui artist genial, care a făcut istorie în muzică, a unui om asumat, singur, lipsit de iubire, care a avut neșansa să aibă în preajmă oameni nepotriviți, care i-au influențat viața în mod negativ.
Mi-a plăcut filmul, am învățat din el, m-am bucurat pentru Queen și am plâns pentru Freddie. Povestea lui mi-a demonstrat încă o dată că nu contează deloc cum arăți, unde te-ai născut, cum îți trăiești viața, ce alegeri faci sau câți te critică și nu te plac, ci cum treci prin lumea asta și ce lași în urma ta… Că oricât bine ai face și oricât de mult ai dărui, tot se vor găsi unii care să nu te placă și care să te critice, iar cei mai săraci cu duhul să te urască și să te ponegrească.
Cei buni și deștepți învață din ceea ce ai bun, dar și din greșelile tale, se bucură de ceea ce ai oferit frumos și știu ce să transmită mai departe despre și de la tine.
Părerile celor care nu te plac, dezaprobările și ura lor nu te fac mai puțin bun, mai puțin valoros, mai puțin iubit. Nu nu contează decât cei care te plac, nu valorează nimic părerile celor de la care nu ai nimic de învățat și nu trebuie să-ți pese că ești detestat de cei răi, ci trebuie să fii mândru și recunoscător că ești iubit de cei buni, de cei care îți influențează viața frumos.  


7 comentarii

  1. Mare adevăr! Ne lovim atât de des de prejudecăți și ne lăsăm influențați de părerile unora! În fond, de ce ne este teama de fapt? De ce trebuie ca părerea lor sa conteze atât de mult pentru noi și de ce trebuie sa ne demonstram valoarea în fata unor oameni care la rândul lor nu valorează nimic? Sincer, e o pierdere de timp și de energie pe care o putem redirecționa spre lucruri care contează cu adevărat și care ne aduc noua echilibru liniște, bucurie și mulțumire. Încă o data, ne aduci, draga Irina, "o insomnie" pertinenta care ar trebui sa ne pună pe ganduri. Pentru aceasta și nu numai, îți mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. "De gustibus non disputandum." Suntem unici si diferiti în evolutie, gusturi si perceptii, si totusi atât de asemanatori în comportament, influentati de lideri "inteligenti" formatori de opinii dotati cu IQ peste medie, care paradoxal, câstiga adepti doar din rândul celor lipsiti de propriile visiuni si personalitate, care se identifica cu liderul lor, devenind o turma si un pastor, iar lumea geme de turme de aplaudaci lingusitori, ipocriti, lipsiti de perspective si de o viziune personala a sensului de A FI, identificându-se doar prin conjugarea verbului A Avea. Astfel de persoane sunt de compatimit si chiar de iertat deoarece în inconstienta mintii lor spalate de sistemul materialism-umanismului, si-au pierdut adevarata identitate de OM.
    O saptamâna binecuvântata, draga Irina !

    RăspundețiȘtergere
  3. Însăși ideea de "părere" denotă subiectivism.
    Sunt capabil să îmi formez propriile pareri, nu am nevoie de ale altora.
    În ce privește review-urile la diverse produse, le citesc dar sunt foarte selectiv. Acord atenție doar informatiilor despre produs.

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga Irina,
    te urmaresc de citiva ani si am stat “cu lupa” pe tine, doar te voi prinde cu mita in sac, sa faci vreo gafa si sa te critic. Nu pentru ca sunt rea, ci pentru ca da, de la tine am avut asteptari din prima clipa in care am descoperit omul. Mi-a placut mult scriitura ta pentru ca fiecare text are un mesaj educativ si emotionant. Cred ca fiecare scriitura a ta aduce un plus de bine in constiinta celui care te citeste si asta nu e putin lucru. Ti-am citit cartile cu setea unei adolescente si mi-au placut, chiar daca din punct de vedere literar ar fi fost loc de mai bine. Am sesizat diferenta dintre Fluturi si Strainul de linga mine si se poate observa o evolutie imbucuratoare. Nu ma leg de micile greseli strecurate prin carti, pentru acelea sunt responsabili redactorii si nu scriitorul. Am vazut greseli strecurate in majoritatea cartilor citite de mine, publicate dupa revolutie, inainte se acorda mai multa atentie corecturii unui manuscris.
    Mareele tau merit este ca ai reusit sa-i faci pe adolescenti si pe tineri sa citeasca din nou, pe femeile care nu mai aveau timp si chef sa citeasca, pe cei care muncesc ca robotii in multinationale, pe batranii plictisiti si convinsi ca nu mai au nimic de descoperit.
    Sunt bibliotecara de 37 de ani si am vazut cine iti citeste cartile si impactul frumos pe care-l au scrierile tale asupra cititorilor. Fac o paranteza: multi dintre cei care au returnat cartile tale au spus ca se despart cu greu de ele, dar ca le vor cumpara neaparat, ca o vor pe Irina in casa lor si ca vor sa o daruiasca cunoscutilor.
    Nu am avut nimic sa-ti reprosez in acesti ani in care te-am citit, poate doar micile stari negative, firesti si ele, pina la urma, ca esti om si tu si nu esti scutita de cei care ne fac viata imposibila. Insa de la tine am invatat sa nu reprosez nimic cuiva pina cind nu ii multumesc pentru tot ce mi-a daruit bun. Ori tu, draga mea, ai oferit mult bine si asta este ceea ce conteaza si ce ramine in urma ta, nu parerile negative sau pozitive ale lumii.
    Nu te lasa descurajata de cei care te critica, am citit mii de carti, cunosc povestile marilor autori si toti cei care au avut succes au fost atacati si invidiati.
    Scriitorii nu se compara intre ei, fiecare are stilul sau si menirea sa, dar numai un prost poate spune ca dintr-o carte nu a invatat nimic. S-au publicat multe carti ale unor autori populari acum, eu le-am citit, dar unele dintre ele sunt imposibil de citit, parca au fost scrise de elevi in clasele primare, nu au continut, sunt pline de platitudini, au niste greseli de exprimare de neconceput si totusi, de ce nu ii critica nimeni? Pentru ca nu au succesul tau. Bucura-te ca esti criticata si in atentia opiniei publice, dar mai ales ca esti respectata si iubita de atit de multi oameni. Este firesc sa existe si citiva care sa fie contra.
    Din experienta mea iti spun ca unii striga in gura mare ca nu le-a placut tocmai un lucru care le-a placut foarte mult, care i-a rascolit, care i-a intrigat, care i-a ravasit. Sunt sigura ca in Fluturi, dar mai ales in Strainul de linga mine s-au regasit multi dintre cei care au citit si asta i-a durut, s-au simtit descoperiti, dezvaluiti, deconspirati.
    Te rog iarta-mi comentariul atit de lung, nu am vrut sa te plictisesc. Vreau a stii ca te admir si ca astept cu nerabdare ceva scris de tine. Habar nu ai tu cit bine ai facut si faci prin ceea ce scrii!
    Succes si fericire, draga mea Irina! Meriti!
    L.V.Rodica

    RăspundețiȘtergere
  5. Mereu am apreciat la cineva, calitatea de a vedea partea plină a paharului! Denotă optimism și gust pentru experiențe noi!

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna,Irina,sunt la lucru si iti citesc blogu`, atat de mult adevar in randurile tale,imi place enorm felul in care gandesti, felicitari!

    RăspundețiȘtergere