De ce nu păstrez lucruri pentru ocazii speciale



„Viaţa nu se explică, ci se trăieşte.”
- Luigi Pirandello

De ce nu păstrez lucruri pentru ocazii speciale?
Pentru că am învăţat să nu mai amân să mă bucur.
Cei care aţi citit cartea Fluturi vă amintiţi cu siguranţă de Luminiţa şi de povestea ei tristă de viaţă. Când a aflat că leucemia îi va pune în scurt timp capăt vieţii, şi-a schimbat radical gândirea şi au copleşit-o regretele pentru că nu a trăit din plin, pentru că a amânat mereu pe mai târziu şi pe „altă dată” lucruri pe care şi-ar fi dorit să le facă.
Mi-a povestit, la un moment dat, cât de mult a preţuit un parfum, pe care l-ar fi purtat în fiecare zi, dar pe care îl păstra pentru ieşirile în oraş şi pentru ocazii speciale deoarece nu şi-ar fi permis să îşi mai cumpere altul.
- Dacă aş fi ştiut cum e viaţa şi că nimic nu-ţi garantează că mai apuci să te bucuri de ceva, m-aş fi dat cu parfumul ăla chiar şi atunci când făceam curat prin casă! mi-a spus ea, cu regret, la un moment dat.

Am învăţat din poveştile triste de viaţă ale celor dragi că orice amânare este o pierdere, pentru că numai momentul prezent este certitudine. Am învăţat că e important să-ţi trăieşti viaţa văzând rochii care au aşteptat ani de zile cuminţi în şifoniere să fie îmbrăcate la ocazii speciale, dar care n-au fost purtate niciodată, şi de la parfumuri care au rămas întregi în sticluţe nefolosite.
Am învăţat să nu mai amân să mă bucur de la cei care şi-au făurit tot felul de visuri şi de  promisiuni pe care nu şi le-au îndeplinit niciodată.

De mică am fost învăţată să nu am haine „de duminică”, aşa cum se obişnuia. Desigur, am avut multe haine frumoase, dar niciodată nu mi s-a cerut să păstrez anumite piese vestimentare pentru mers la biserică sau pentru ocazii speciale. Tata m-a lăsat să mă bucur de tot ceea ce aveam, să folosesc lucrurile după plac, să mă joc cu păpuşile când voiam, să port cele mai frumoase haine la joacă, cu condiţia să am grijă de ele şi să le păstrez în stare bună. Iar dacă se întâmpla totuşi să le distrug, tata nu mă certa, ba chiar mă consola când plângeam după vreo jucărie, spunându-mi că lucrurile sunt făcute pentru a fi folosite, nu puse la păstrare.
Îmi amintesc că în grupul meu de joacă erau copii care se îmbrăcau pe furiş cu hăinuţele şi pantofiorii noi atunci când părinţii nu erau acasă. Le probau şi defilau cu ele prin faţa oglinzii, iar cei mai îndrăzneţi ieşeau şi pe afară ca să le arate şi celorlalţi copii. Şi îmi mai amintesc şi de copii care primeau jucării frumoase, dar care nu erau lăsaţi să se joace cu ele pe afară, ca să nu le strice sau să nu se joace alţi copii cu ele…
Acei copii sunt adulţii de azi care nu ştiu să se bucure de lucrurile lor, care încă trăiesc cu mentalitatea că muncesc din greu pentru lucruri şi că acestea trebuie păstrate. Nu. Munceşti din greu pentru lucruri ca să le foloseşti şi ca să te bucuri de ele în orice clipă. Pentru că meriţi!

Azi, îi sunt recunoscătoare tatălui meu că m-a lăsat să mă bucur de tot ceea ce aveam şi că nu m-a crescut la fel ca majoritatea părinţilor prietenilor mei, cu un set nelimitat de interdicţii şi cu o listă micuţă de permisiuni, cu un simţ exagerat pentru conservare şi intoleranţă pentru joaca nestingherită. Îi sunt recunoscătoare tatălui meu pentru că m-a învăţat să le dau lucrurilor valoarea pe care o merită, respectiv aceea de obiecte, şi că nu m-a crescut cu teama de a nu le strica, tăindu-mi entuziasmul de a mă bucura de ele.

Din acest motive eu nu păstrez nimic pentru ocazii speciale fiindcă ştiu că nicio bucurie nu trebuie amânată. Folosesc parfumurile care îmi plac oricând şi oriunde şi mă răsfăţ cu orice îmi place. Dacă am chef să merg până la piață cu cei mai frumoși pantofi ai mei, mă încalț cu ei fiindcă asta mă face să mă simt bine atunci. Şi mă bucur de fiecare clipă în care îi port. 

Prețuiți-vă pe voi mai mult decât preţuiţi obiectele şi nu uitaţi că bucuria e ceva nepreţuit!



Fragment din Cartea Insomnii

http://bit.ly/Insomnii-BinderIrina



29 de comentarii

  1. Esti extraordinara..ma regasesc in fiecare articol...iar cartea, mi a umplut sufletul...astept continuare a......va fi vol 3??

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa e! Viata inseamna azi!Si e atât de scurta!Trebuie sa ne bucuram de tot,azi,ca si cum ar fi última clipa a vietii!Cine stie?Chiar poate e! Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  3. Minunat..... Eu nu am cuvinte....mă regăsesc în multe din rândurile frumoase pe care le scri....te îmbrățișez... Cerasela.

    RăspundețiȘtergere
  4. Esti inteleapta si te admir. Exact asa gandesc si eu; diferenta este ca tu te-ai nascut si ai trait cu aceasta mentalitatea, eu am invatat-o datorita lectiilor vietii. Zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ești o energie pozitivă...... aceste cuvinte frumoase pe care le scri sunt super....ma ajuta mult ....îmi dau aripi....aripi de flutur.....te iubesc. Cerasela.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multi dintre noi fac aceasta greseala. Multi oameni uita sa se rasfete,sa se iubeasca ....
    Nu trebuie sa uitam ca fiecare zi din viata noastra este una speciala si unica!

    RăspundețiȘtergere
  7. Bună ziua! Aș dori să știu când va fi tipărită cartea, sunt nerăbdătoare să văd continuitatea poveștii!

    RăspundețiȘtergere
  8. M-a bucurat cartea. Ma bucura articolele tale din care mereu am ceva de invatat. Sa ai parte de bucurii multe, asa cum am avut eu citindu-te!

    RăspundețiȘtergere
  9. Da, am citit cartea Fluturi. :-) este adevarat ca uitam sa ne rasfatam pe noi insine si cind ne aducem aminte este deja tirziu. Chiar voi incerca sa traiesc la maxim si sa ma bucur de prezent caci viitorul nimeni nu-l stie. Multumesc Irina pentru aceste bucurii pe care le impartasesti cu noi aici, te pup si te imbratisez cu drag.
    Cristina din Moldova - Chisinau

    RăspundețiȘtergere
  10. Mă bucur că sunt printre acele persoane care prețuiesc prezentul și sufletul... Așa am fost educată de bunica mea și e bine, sunt fericită când dau cu aspiratorul îmbrăcată ca de ieșit la restaurant, așa am reușit să-mi șochez vecinele care trag cu ochiul în curtea celuilalt. Folosesc cele mai frumoase vase când mâncăm și dacă se sparge ceva e motiv de bucurie, doar s-a spart necazul... Mulțumesc!!!

    RăspundețiȘtergere
  11. Bravo tie, esti desteapta! am zis asta inainte de ac iti textul, am zis asta doar pentru ce ai zis in titlu! esti mai tinara dar mai isteata! bravo tie!

    RăspundețiȘtergere
  12. Cat ma bucura cele scrise de tine! Ma regasesc in ele, Irina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-a placut foarte mult cartea Fluturi .Am citit-o intr-un moment al vietii mele nu prea fericit si m-a ajutat sa inteleg niste lucruri pe care pana atunci nu le intelesesem.Iti multumesc

      Ștergere
  13. esti maxima!ai fost, vei ramane!

    RăspundețiȘtergere
  14. Irina,ai fost o norocoasa sa ai un tata asa special dar si mai norocoasa ca ai avut hainute de care sa te bucuri.Faptul ca esti omul pe care-l percep din postarile tale,lipsita de egoism si generoasa, e minunat. Eu imi amintesc de fiecare rochie in parte, pentru ca au fost asa putine...Costumul meu de bun era un costum national, cusut de mama. Dar eram tare fericita, recunosc! Si acum, ca si atunci, ma bucur nespus sa folosesc tot ce am mai bun si sa nu pastrez doar pentru ocazii speciale. Asa e,fiecare zi e un dar divin, nu trebuie sa ne refuzam nimic daca tot ni s-a dat sa avem.

    RăspundețiȘtergere
  15. Eu am cateva lucruri pastrate pentru ocazii speciale. Nu vreau sa ma simt in fiecare zi speciala, cred ca m-as plictisi de mine insumi :D

    RăspundețiȘtergere
  16. Da.....sunt lucruri in sifonier care asteapta sa le imbrac.si ma bucur ca le voi darui altor persoane chiar azi !! Multumesc !!

    RăspundețiȘtergere
  17. Unde ești???? Îmi lipsesc povestioarele de zi cu zi....am văzut ai fost la Predeal... sper ca te-ai distrat puțin... te pup.Cerasela.

    RăspundețiȘtergere
  18. Prenumele feminin IRINA, reproduce vechiul gr. Eire'ne' a carui semnificatie era clara pentru ca substantivul corespunzator eire'ne inseamna "pace". Ca nume propriu, Eirene este foarte vechi in Grecia si apartine mitologiei, Eir'ene, Eunomia ("disciplina") si Dike ("dreptate") sunt binecunoscutele chore, fiice ale lui Zeus si ale lui Themis, care ocrotesc vegetatia sau pazesc locasurile ceresti din Olimp, chemand sau alungand norii ce le invaluie. ..... mi-a picat in mana zilele astea o mica enciclopedie onomastica, si cum am dat si peste numele Irina, mi-am amintit de fluturi....si e extraordinar ca semnificatia numelui este de fapt o caracteristica principala a personajului Irina, asa cum mi-am imaginat si eu.

    RăspundețiȘtergere
  19. Si tatal meu la fel mia spus sa nu astept sa se intample ceva ca sa ma bucur de viata . Asa e,trebuie sa ne traim viata la maxim nu trebuie sa stam si sa asteptam sa o vedem cum trece . Am citit Fluturi aproape fara sa "respir" mia placut enorm de mult , abia astept sa mai scrii ceva :*

    RăspundețiȘtergere
  20. Viata la maxim! Fara backup! Este extraordinar sa poti fi atat de "consumator de placeri" fara nicio retinere! Sa nu te abtii de la nimic, sa cheltui tot in ideea ca viata e frumoasa si trebuie traita din plin si la cote maxime! Dar ce te faci cand, brusc, nu mai poti? Si nu pentru ca da o boala incurabila peste tine, ci pentru ca ramai fara servici si nu mai ai din ce sa-ti intretii obiceiurile si satisface placerile? Nu ai pus nimic deoparte, ai mizat pe teoria "traieste aici si acum" fara sa te gandesti ca mai exista si un maine. Parfumul acela salvat tot al tau este si tot tu il vei folosi dar, e bine sa te parfumezi la ocazii, nu in fiecare zi. Mai pastreaza! Mai pune ceva deoparte pentru ca va veni o zi in care vei avea nevoie si nu-l vei mai avea si nici altul nu vei mai putea cumpara. Orice vrei sa faci in viata, orice drum alegi, e bine sa cantaresti si sa ai mereu un backup. Sunt si am fost dintotdeauna o femeie pragmatica. Pentru mine a contat rezultatul si, ca sa ajung acolo, am avut in minte cel putin doua cai. Nu am visat cai verzi pe pereti, tot ce mi-am pus in minte sa fac, am facut, pentru simplul fapt ca realismul m-a ajutat sa-mi cunosc limitele si sa tin cont de ele in visurile mele. Intre "lucruri" si suflet e bine sa pui cumpatare si sa te gandesti ca poti ajunge in situatia sa-ti ingenunchezi sufletul pentru lipsa unui "lucru".

    RăspundețiȘtergere
  21. de ceva vreme, nu mai pastrez nici eu! tot viata mi-a aratat ca nu trebuie sa fac asta!

    RăspundețiȘtergere
  22. Un articol foarte frumos care trebuie citit de toata lumea. Felicitari Irina, articolul tau mi-a adus aminte de momentele in care ma imbracam cu rochia de club si o plimbam prin oras pentru ca nu aveam bani de club. Dar ma simteam asa de bine. Am si eu un baietel pe care il las sa foloseasca orice lucru pe care il avem.

    RăspundețiȘtergere
  23. Cat adevar ....ma regasesc, din pacate, in cateva din aceste obiceiuri ��

    RăspundețiȘtergere
  24. Multumesc draga Irina...mereu stii sa evidentiezi partea buna a lucrurilor si a...vietii... <3

    RăspundețiȘtergere
  25. Ai un mod foarte elegant de a povesti si de a aduce numai povesti sensibile si morale.Nici eu nu pastrez lucruri pentru ocazii speciale.Caut sa-mi fac anumit bucurii,singura,si in masura bugetului.Te sarut draga mea Irinuca.
    Dorina Preda

    RăspundețiȘtergere
  26. sunt total de acord cu tine!

    RăspundețiȘtergere