Unora doar tu le ești prieten, nu și ei ție




Mulți ne plângem de prieteni, de faptul că ne-au dezamăgit, că ne-au rănit și ne-au înșelat așteptările... Dar câți dintre noi ne întrebăm, onest, măcar din când în când, ce fel de prieteni suntem la rândul nostru? Câți dintre noi suntem capabili să ne privim obiectiv, să ne analizăm cu sinceritate și să recunoaștem că și noi i-am rănit pe cei dragi și că ne-am dezamăgit de suficiente ori prietenii? Câți dintre noi suntem conștienți că nu suntem perfecți și că la alții vedem imediat tocmai greșeli pe care le facem și noi dar, fără să ne pese de ceilalți, ni le trecem cu vederea? Și câți dintre noi avem capacitatea de a recunoaște că poate noi greșim mai mult și mai des decât cei cărora le reproșăm că ne dezamăgesc?
Câți dintre noi ținem doar evidența greșelilor prietenilor noștri, nu și a greșelilor proprii? 
Câți dintre noi cântărim și binele pe care l-am primit atunci când ne judecăm un prieten, nu doar binele pe care l-am oferit? 

Nu, prieten drag... acum nu scriu despre tine, citește-mă cu atenție. Tu ești perfect. Tu nu ai greșit niciodată, tu nu ești capabil să fii incorect. Tu ai voie să spui orice, tu ai întotdeauna dreptate, ție îți este permis să mă jignești, să mă judeci, să-mi reproșezi, să revendici. Ai dreptul să mă faci să mă simt adesea vinovată că nu am reușit să fiu la înălțimea așteptărilor tale. Pentru că așa fac prietenii adevărați: îți văd doar minusurile iar atunci când nu le ai, le inventează...
Prietenii adevărați, așa cum ești tu și doar tu, nu simt nevoia să-ți mulțumească sau măcar să te respecte pentru ceea ce ai făcut și ai însemnat bun în viața lor. Fiindcă ei nu văd străduințele tale și consideră că totul li se cuvine. Ei simt nevoia doar să lovească în tine atunci când nu ai reușit să-i mulțumești sau i-ai deranjat cu ceva, dar nu simt și nevoia să-ți fie mângâiere, pace și lumină. 
Prietenii adevărați te fac să te simți mic atunci când nu ești așa cum pretind ei să fii. Pentru că totul este doar despre ei, nu și despre tine. Doar tu trebuie să le fii prieten, nu și ei ție. Doar tu le datorezi timp, bunătate, răbdare, dragoste, solicitudine, prietenie. Tu ești obligat să îi placi și să-i accepți așa cum sunt: cu exagerările lor, cu egoismul lor, cu lipsa lor de considerație și empatie față de tine. Tu ești dator să le tolerezi tot felul de ieșiri lipsite de eleganță, să le ierți orice gafă, să le treci cu vederea egoismul, ipocrizia, trădările. Și să uiți mereu și de îndată orice gest cu care te-au rănit. Așa o fi, în felul în care văd ei prietenia... 
Dar până când? Care este limita? Pentru că totul are o limită. Cum și fiecare dintre noi are o limită, o graniță care nu ar trebui să fie forțată de nimeni, în niciun fel.

Eu, azi, acum, îmi promit din nou că mă voi îndepărta de toți cei care consideră că nu le-am fost o prietenă bună. Când chiar le-am fost acestor nerecunoscători. Mă voi retrage din viețile tuturor acelora cărora nu le sunt destul și... nu le-am dat destul. Mă voi distanța de toți cei cărora le-am înșelat așteptările, desigur nerezonabile, și pentru care, oricât aș încerca, nu reușesc să fiu și pace și bucurie, așa cum vreau să le fiu și așa cum ar trebui să fie întotdeauna un prieten. 
Pentru mine nu există sentiment mai copleșitor și mai dureros ca incapacitatea afectivă și materială de a mulțumi pe cineva, mai ales atunci când nu cer nimic în schimb... 
Refuz să fiu cauza nemulțumirilor, a frustrărilor și a tristeților cuiva. Refuz să mă degradez și să cobor sub un anumit nivel de eleganță pierzând timp prețios cu discuții inutile. Refuz să mai ascult reproșuri, să fiu sac de box pentru cei incapabili să-și rezolve problemele personale și dramele emoționale. 
Refuz să îmi mai tulbur sufletul și să-mi stric ore și zile din viață pentru a asculta critici de la oameni cărora oricât și orice le-ai da nu le este de ajuns. 
Refuz să le mai fiu prietenă celor care nu-mi sunt prieteni. 

Oricât de mult ne-am dori să îi iubim pe toți, nu-i putem iubi cu forța și pe cei care nu se lasă iubiți și care nu știu să primească și să vadă iubirea. 
Oricât de mult ne-am dori să-i salvăm pe toți, nu-i putem salva pe cei care nu vor să fie salvați. Nu vom putem salva niciodată omul de el însuși, de viciile lui, de neputințele lui, de negarea, întunericul și demonii din el. Nu putem ajuta oameni care nu vor să fie ajutați și care nu recunosc că au nevoie de acel ajutor salvator, oferit cu înțelegere și iubire. Nu putem ridica oameni care nu cred în nimic, care nu iubesc nimic, cărora le place să fie mărunți și mereu la pământ. Și, mai ales, care nu se iubesc și nu se respectă nici măcar pe ei.
Este foarte important să învățăm când și cât trebuie să ne implicăm în viețile altora. Fiindcă nu ne putem prăbuși cu fiecare, așa cum nu ne ridicăm cu fiecare, mai ales că majoritatea oamenilor te trag după ei doar în jos, niciodată luptând să te ridice și atunci când sunt pe culmile împlinirii... 
Nu ne putem îmbolnăvi cu fiecare om în parte, nu ne putem tăvăli în mocirlă cu fiecare om în parte, nu putem muri cu fiecare om în parte. 
Și nu putem trăi dramele tuturor, nu putem trăi și viețile altora fiindcă noi avem doar timpul nostru la dispoziție, nu și pe al altora. Și trebuie să ne trăim viețile noastre, timpul nostru. Frumos, decent, în armonie, iubire și binecuvântare.
Ce-am trăit rămâne trăit, ce-am pierdut rămâne pierdut, ce nu am trăit rămâne netrăit. Și trebuie să învățăm că iubirea nu presupune să renunți la tine... Dacă ai face asta ar însemna că doar iubești, nu și că ești iubit. Și că accepți asta cu fruntea aplecată. Și cine și de ce și-ar dori și ar accepta asta, o viață fără șansa de a primi iubire?...


Am lansat o nouă carte: Iubitelor mele prietene!





Dragii mei dragi,

Așa cum am promis, iată că vin cu o nouă carte! De data aceasta este vorba despre o colaborare frumoasă între mine și prietena mea, scriitoarea Carmen Voinea-Răducanu.

Poate vă întrebați cum de am decis să scriu o carte împreună cu un alt scriitor? Ei bine, Carmen nu este orice scriitor, este autoarea celor două cărți devenite bestseller “Visătorii nu mor niciodată” și „Binecuvântate ne fie dorurile” apărute tot la Editura For You. 
Iar povestea acestei colaborări a început într-o zi, când eu și Carmen ne aflam la Plaiul Foii la Cabana Casa Crăița și povesteam despre viață, despre noi dar și despre femei în general, despre prietenele noastre, despre cât sunt de fericite sau nu unele dintre ele, împlinite sau nu prea, singure sau iubite - și ne-am dat seama amândouă că avem încă un punct în comun: regretul de a nu putea fi prezente în viața fiecărei prietene, dar și în viața fiecărei femei care nu are o prietenă. 
Ne-am dat seama atunci câte am avea să le spunem atât prietenelor cât și cititoarelor noastre, pe care le-am considerat întotdeauna prietene. Dar cum să te poți adresa atâtor prietene în același timp? Și ne-a venit ideea, ceva timp mai târziu, când eram în mașină: să scriem împreună o carte. O carte ar fi soluția ideală pentru a reuși să stăm de vorbă cu toate prietenele noastre. Ne-am pus pe treabă cu multă bucurie și… iată ce a ieșit: cartea “Iubitelor mele prietene”.

Ne-am descărcat sufletul în fața voastră cu speranța că din lecțiile noastre de viață veți învăța și voi ceva, că gândurile noastre vă vor aduce puțină mângâiere și confort, puțină încredere și respect de sine, că poate citindu-ne vă veți redescoperi și vă veți aminti cât sunteți de minunate și că meritați să fiți fericite. 

Desigur, această carte nu este doar pentru femei, o pot citi și bărbații, avem și foarte mulți cititori și nu vrem să se simtă neglijați. Ba chiar cred că tocmai ei ar putea învăța multe despre noi, despre universul nostru atât de fragil și complex, despre felul în care vedem noi viața, iubirea și, sigur, relațiile dintre noi și ei, jumătățile noastre perfecte.

La publicarea acestei cărți au contribuit trup și suflet mulți oameni dragi cărora eu și Carmen Voinea-Răducanu trebuie să le mulțumim pentru eforturile și implicarea lor: 
Doamnei  Camelia Soceanu – Director Editura For You,
Doamnei Ana-Maria Datcu – Redactor,
Domnului Stelian Bigan – Tehnoredactor,
Întregii echipe de oameni harnici și minunați ai Editurii For You site: https://editura-foryou.ro/
Prietenei mele dragi Bianca Demian care a realizat coperta
doamnei Monica Vișan fondatoarea Editurii For You
și vă mulțumesc vouă, Iubitelor mele prietene, pentru că îmi sunteți alături, pentru că sunteți cea mai frumoasă parte din tot ceea ce însemn eu ca scriitor! 


Cartea Iubitelor mele prietene este disponibilă la precomandă și poate fi comandată deja aici  (click pe link sau pe logo):  Precomandă cartea  Iubitelor mele prietene



Bookzone expediază cărți și în străinătate, prin Poșta Română sau prin DHL. 
Livrările se vor face după data de 23 septembrie.