Iartă-te, mamă!



Iartă-te, mamă, pentru puținele clipe în care ai îndrăznit să te bucuri de ceva! Iartă-te pentru atunci când ai avut curaj să savurezi o prăjitură, iartă-te pentru că după ani de zile ai mers la o piesă de teatru, iartă-te că acum ți-ai cumpărat un ruj bun! 
Iartă-te pentru că îți dorești un pat comod și o lenjerie brodată, iartă-te că visezi și tu la lucruri lumești și firești, la o vacanță, la puțină mângâiere, la puțină iubire...
Iartă-te pentru prea puținele zile în care nu ai reușit să faci tot ce trebuia, pentru atunci când ai fost prea obosită, pentru rarele dăți în care ai spus nu, pentru atunci când nu ai mai putut. 
Iartă-te pentru tot ce nu ai reușit să oferi, iartă-te că nu ai reușit să te împarți la o mie, ci doar la toți oamenii pe care i-ai iubit! 
Iartă-te pentru puținele dăți în care ai reușit să ațipești după amiaza, pentru prea puținele momente de liniște de care te-ai bucurat.
Iartă-te, mamă, pentru toate reproșurile care ți s-au făcut, iartă-te pentru tot ce nu ai reușit să faci atunci când credeai că ești supraom.
Dar iartă-te, mamă și pentru toate paharele de șampanie nebăute, pentru toate zilele în care nu ți-ai alocat timp să te aranjezi ca să te simți frumoasă, iartă-te pentru fiecare dată când nu ai folosit parfumul tău scump, știind că dacă îl vei consuma nu-ți vei mai lua altul!
Iartă-te și pentru durerea de oase pe care ai dobândit-o dormind ani la rând pe canapeaua incomodă din sufragerie, doar pentru a le asigura celor dragi un somn odihnitor și intimitate.
Iartă-te pentru mâinile și picioarele obosite după atâția ani de trudă și iartă-ți ridurile cu care te-ai trezit într-o zi pe chip! 
Iartă-te și pentru toți pantofii pe care nu ți i-ai cumpărat considerând că ai tăi încă mai sunt buni, așa tociți cum erau și că ai preferat să le mai cumperi celor dragi încă o pereche, chiar dacă aveau destule.
Iartă-te pentru că ai fost la coafor doar când a trebuit să mergi la vreun eveniment, pentru că ai renunțat la atât de multe, pentru că ți-ai amânat fericirea și ai abandonat atâtea visuri!  
Iartă-te pentru toate cireșele pe care nici măcar nu le-ai gustat doar pentru a le lăsa celor dragi și iartă-te că în toată viața ta ai văzut marea de prea puține ori! 
Iartă-te pentru că de multe ori casa ți-a fost ca un loc de muncă, ca o închisoare, ca un hotel pentru alții, ca un restaurant, ca un refugiu pentru sufletele rănite și atât de rar ți-a fost ca un cămin, ca locul în care să te bucuri și să-ți găsești liniștea!
Iartă-te că ai cerut prea mult de la tine și prea puțin de la alții. 
Iartă-te pentru că te-ai irosit, te-ai neglijat și ți-ai abandonat sufletul...
Iartă-te pentru toate momentele de singurătate, pentru că doar ție ți-a fost dor când cei dragi ai tăi se bucurau de viață departe de tine.
Iartă-te că ți-ai ascuns durerile și temerile, că nu ai îndrăznit să te plângi, că ai plâns pe ascuns, că nu te-a mângâiat nimeni când ți-a fost rău, că nu te-a știut nimeni când nu ai mai putut, că nu ți-a adus nimeni când nu ai avut!
Iartă-te pentru că ai crezut că ai doar datorii, nu și drepturi, iartă-te pentru că ai crezut că trebuie doar să oferi, nu și să primești, iartă-te pentru că ai considerat că nu ți se cuvin atât de multe lucruri!
Iartă-te, mamă pentru că acum, târziu, ți-ai amintit că ești femeie și că viața nu înseamnă doar să muncești și să te dăruiești altora. 
Iartă-te pentru că le-ai aparținut tuturor, dar ție prea puțin! 
Iartă-te pentru toate momentele în care nu ai fost înțeleasă, pentru atunci când ai fost alungată, pentru atunci când în loc să fii întâmpinată cu iubire ai avut parte de răceală.
Iartă-te că ai trăit pentru ceilalți și că i-ai iubit pe toți mai mult decât pe tine!
Iartă-te, mamă pentru toate momentele în care nu ți s-a spus Mulțumesc!, Iartă-mă!, Mi-e dor de tine!, Ești minunată!, Te iubesc! 
Iartă-te pentru toate așteptările, pentru toate renunțările, pentru toate neputințele tale! 
Iartă-te, mamă că ai tăcut atât, că ai iertat atât, că ai uitat atât! 
Iartă-te, mamă, iar pe noi iartă-ne pentru că nu am știut ce înseamnă să fii mamă!  

Cu drag, unei mame. 




  1. MULTUMESC pentru aceasta mangaiere adusa sufletului meu de mama!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In aceasta pagina se afla scrisa viata unei mame adevarate!Ar fi bine sa citească cat mai multi copii sa afle ce eforturi a facut fiecare mama pentru familie.Ma regăsesc în totalitate.Este tarziu sa ma mai pot bucura de viata.Lucrurile au vremea lor si daca nu le-ai facut atunci,mai tarziu esti judecat.Sa învățăm noi mamele ,sa ne iubim si pe noi, sa avem prioritatea noastra in fata familiei!

      Ștergere
  2. multumesc , MAMA ! oriunde te-ai afla .....

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti multumesc pentru tandretea si dragostea cu care mi-ai atins sufletul de mama!!! Au fost lacrimi de durere inchisa, de mangaiere si eliberare, de usurare...Voi pastra cuvintele tale in ininma si in gand, ca o icoana de soapte si-o sa le chem atunci cand voi mai avea nevoie de ele....sa pot merge mai usor, mai departe.
    O mama.

    RăspundețiȘtergere
  4. lacrimi pentru acele mame,care au stiut sa lupte in genunchi renuntand la ele penru fericirea celor mai dragi suflete de pe pamant,iertare celor ce nu au stiut cum sa le pretuiasca iubirea la momentul potrivit...iertare acelui timp ce nu s-a stiut cum sa ne pretuim mai mult sau nu s-a putut decat atat...Multumesc Irina!Esti minunata!! :* ...

    RăspundețiȘtergere
  5. Cîte i-am zice, nu-i de-ajuns ❤❤❤

    RăspundețiȘtergere
  6. Mi-au dat lacrimile! Minune ce esti! Te iubesc

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai reusit sa ma emotionezi pana la lacrimi.Mai ales ca dupa ce am redistribuit in cronologia mea primul like a fost de la fiul meu. Multumesc ca existi si ca te-am descoperit.Iti doresc sanatate multa si tot binele din lume.

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc pt emotiile ce le-am trait citind aceste minunate cuvinte,ma regasesc in multe din cele enumerate mai sus,dar nimic nu poate fi comparat cu bucuria de a fi mama!!!!!Semneaza:o mama!!!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu pot sa citesc deoarece plang si nu ma pot opri,atat de frumos si atat de trist!!!te iubesc mama atat de mult!

    RăspundețiȘtergere
  10. "Toate femeile devin asemeni mamelor lor.Aceasta este tragedia lor.Nici unui barbat nu i se întâmpla asta.Aceasta este tragedia lui." -Oscar Wilde -

    RăspundețiȘtergere
  11. As vrea sa fac toate cele de mai sus ...dar nu mai am pentru cine ! As vrea sa fiu iar franta de oboseala ...dar nu mai am pentru cine ! As vrea sa dau timpul inapoi ,dar nu pot ! As vrea sa fiu iar mama...acum nu mai stiu cine sunt ! Mi-am pierdut identitatea o data cu moartea singurei fiice ! Celor ce simtiti ca sunteti la limita ...bucurati-va ca sunteti mame !

    RăspundețiȘtergere
  12. Da ,trebuie sa ne iertam,chiar trebuie...si sa profitam de timpul care il mai avem sa ne bucuram de noi insine,pe noi insine!

    RăspundețiȘtergere
  13. Pretuiti-va mamele ca-s cele mai 'pure' femei de langa voi ! Si dragostea materna n-o sa moara niciodata oricat de mult ati gresi .

    RăspundețiȘtergere
  14. https://www.youtube.com/watch?v=VO-xvUjzldg

    RăspundețiȘtergere
  15. Exista oameni pe care -fara sa ii fi intalnit vreodata- ii cunosc, ii simt, sunt cumva ai mei. Tu, Irina, esti unul dintre oamenii care si-au lasat larg deschise ferestrele sufletului si de acolo au zburat milioane de fluturi. Iar unul special a poposit in palma mea.

    Iti multumesc pentru ca te daruiesti neobosit, iti multumesc ca vorbesti despre ceea ce este cel mai important. Iti multumesc pentru toate povestile care mi-au mangaiat sufletul. Preferata mea este Ciocolata amaruie .... Iti multumesc pentru fiecare poveste pentru ca sunt absolut sigura ca fiecare dintre ele a ajutat intr-un fel sau altul pe cineva.

    La fel ca si tine, am invatat in ultimii ani sa ma iubesc neconditionat, sa traiesc frumos, sa multumesc zilnic, sa apreciez clipa prezenta, sa zambesc des, sa am o inima si o minte flexibile. Te simt ca pe o sora de suflet!

    Iti multumesc cu toata fiinta mea ca impartasesti cu noi toti din toate lectiile tale de viata!

    O mare imbratisare de peste ocean. Insomniile au ajuns si in America :)

    Alina

    RăspundețiȘtergere
  16. MINUNAT SCRIS! NU POT SA SPUN DECAT....IARTA-NE MAMA, DE ACOLO DE SUS DIN STELE!

    RăspundețiȘtergere
  17. Fix acum cand sunt certata cu mama mea a trebuit sa citesc asta...
    Si sa-mi dau seama ca trebuie sa vorbesc cu ea indiferent de cine a gresit sau nu.

    RăspundețiȘtergere