Confesiuni după o zi obișnuită...



„Întotdeauna există ceva pentru care să fii recunoscător.”
- Charles Dickens

Știi ce am făcut azi, Doamne? 
M-am trezit dimineaţă fără niciun chef de viaţă. În loc să mă bucur de lumina soarelui, i-am invidiat pe aceia care pot dormi până mai târziu, fără să mă gândesc şi la aceia care azi nu s-au mai trezit.
Am blamat soarta că trebuie să mă duc la serviciu, fără a mă gândi că alţi oameni nu au unde să muncească.
Când am ieşit din casă, m-a deranjat ploaia care mă lovea peste obraji și nu m-am gândit și la cei obligaţi de boală să stea în case, la cei care ar alerga bucuroși prin ploaie dacă ar avea picioare sănătoase.
Am detestat zgomotele făcute de mașini și de oameni, fără a mă gândi la aceia care trăiesc în liniște deplină şi care ar da orice să asculte sunetele vieţii.
Ce zi urâtă! mi-am spus, fără să mă gândesc că alţi oameni sunt prin spitale sau că poate îşi conduc pe cineva drag pe ultimul drum.
Am ajuns la serviciu şi, fără să îmi dau seama, am rănit cu privirea mea încruntată și cu răceala mea, fără să mă gândesc că fiecare om pe care-l întâlnesc are propriile bătălii de dus şi că privirea mea posomorâtă i-ar putea amplifica tristețea, îndoiala, durerea… pe când un zâmbet i-ar putea aduce soarele în suflet. Fie şi numai pentru o secundă.
Am mâncat în grabă, nemulţumită de hrana mea, uitând că atât de multe suflete sunt înfometate.
Ziua a trecut foarte repede, iar eu nu am făcut nimic important. A fost aceeaşi rutină zilnică, în care am uitat să mă bucur, în care am uitat să fac un gest pentru cineva, în care m-am gândit doar la mine, mi-am plâns de milă și am uitat să fiu recunoscătoare pentru tot ceea ce am în prezent.
Iar seara am adormit, uitând să Îţi mulţumesc pentru că am ajuns cu bine acasă, pentru tot ce am, pentru primele raze de soare, pentru ploaie, pentru oameni, pentru sănătate, pentru hrană şi pentru speranţa zilei de mâine.
Şi am realizat câte lucruri excepţionale poate oferi o zi obişnuită din viață, iar eu am uitat să mă bucur de ele.
Ce bine că există un mâine! Îți mulțumesc, Doamne!



Fragment din Cartea Insomnii

Irina Binder - Insomnii





  1. Esti tare bravo cu un suflet pur si ginduri luminoase...urasc insa pe cei ce-si fac personalitatea prin gindurile altora...ca si cum ar arata tuturor cum ar vrea ei sa fie!!!...Tu insa esti bravo!!!

    https://www.facebook.com/ghereg.luciana/posts/501375129913462?notif_t=close_friend_activity

    RăspundețiȘtergere
  2. Am invatat, sa multumesc dimineata pentru inca o zi pe care am avut norocul sa o vad....
    Am invatat, sa multumesc seara, pentru inca o zi care a trecut si mi-am aflat odihna...
    Am invatat sa multumesc pentru ca, dupa o zi aflat departe, m-am intors si sunt iar langa ceea ce am mai drag pe lume...
    Am invatat sa multumesc pentru ca desi aparent nu am relizat nimic azi, sunt aici, sunt linistit...
    Am invatat sa multumesc pentru clipa de liniste cand trec pragul casei si tu, imi zambesti, asa cum numai tu o stii face...
    Am invatat sa multumesc ca ii pot iubi pe toti, si langa ei si pe mine...
    Am invatat sa multumesc, pentru tine viata mea asa cum mi-ai fost daruita...
    Am invatat sa iti multumesc, Tie, Doamne... Oriune te-ai afla, in sufletul si in jurul meu...
    Pentru toate cate mi-ai dat...
    Am invatat sa multumesc pentru ceea ce am primit....
    Si mai ales am invatat sa nu cer, doar sa multumesc pentru ceea ce am deja...
    Si nu este putin...
    Iar tu, Doamne o stii...
    Excelsior

    RăspundețiȘtergere
  3. M-am regasit aici... In ultima vreme doar asa ma trezesc... :(

    RăspundețiȘtergere
  4. Cata dreptate ai!!! Si cat ma bucur ca mai exista oameni ca tine! Cat de mult avem si cat de putin credem ca avem! Cat de multi sunt cei care sufera cumplit si cat de multi suntem noi, cei care cred ca li se cuvine totul... Speranta este in Dumnezeu, sa ne mai rabde...

    RăspundețiȘtergere
  5. Irina, am descoperit de putina vreme blogul tau si...nu ma mai satur citind, pentru ca citind gandurile tale asternbute in cuvinte, incep sa ma regasesc...
    Iti multumesc si ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a adus in cale oameni ca tine.

    RăspundețiȘtergere
  6. "Si orice faceti, cu cuvantul sau cu fapta, sa faceti totul in Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatal." (Biblia, Coloseni3:17)

    RăspundețiȘtergere
  7. Dumnezeu da, dar nu baga in sac. Plus ca Lui ii plac oamenii cu bun simt, care sunt harnici, si cei pentru care iubirea reprezinta totul inaintea oricarui lucru.

    RăspundețiȘtergere
  8. simtamintele tale sunt de multe ori comune cu multi dintre noi...
    oricum... recunoasterea nerecunostintei este un prim pas pentru indreptare

    RăspundețiȘtergere
  9. Irina... eşti salvată! Ai "realizat câte lucruri excepţionale ar putea oferi o zi obişnuită…" Toţi uităm uneori... ;-)

    RăspundețiȘtergere
  10. Stefy Stefania5 iunie 2013, 20:40

    Mi-a zis azi o profesoara ca a vazut o femeie fara maini si fara picioare. Toti o compatimau dar ea a zis "sunt fericita. Dumnezeu are grija de mine si ma iubeste." ..

    RăspundețiȘtergere
  11. Si eu ma gandeam ca nu mai exista un om cu un asa suflet pe cest pamant... Te felicit Irina draga. Iti lasi acel suflet curat si bun vazut de toata lumea cu o asa usurinta si ma bucur ca noi cei ce inca mai cred in asa suflete vedem ceva frumos. Te pup si sa nu uiti cat de mult esti iubita in fiecare zi!

    RăspundețiȘtergere