Doar iubirea poate acoperi orice neajuns!



Cu ceva timp în urmă, pe când mă aflam într-o vacanţă la mare, am văzut pe terasa unde mâncam o familie foarte supărată. Tatăl îşi certa băiatul (care avea vreo 11-12 ani) pentru că furase o minge. Am asistat la lecţia de morală pe care i-a dat-o copilului, care, fără a mânca nimic, a plecat într-un loc mai retras din faţa terasei ca să plângă. Tatăl s-a ridicat imediat să îl aducă înapoi la masă şi, pentru că băieţelul a refuzat, l-a lovit. În acel moment, m-am ridicat de la masa mea şi m-am dus aproape de acel bărbat. 
„Nu îl bateţi, vă rog frumos...” – i-am spus bărbatului, care era foarte furios. L-am rugat să stăm puţin de vorbă, dar acesta mi-a spus să îmi văd de treaba mea. S-a dus la masa lui şi şi-a continuat prânzul, privindu-şi băieţelul care stătea şi plângea pe bordura trotuarului din faţa terasei. 
Mi-am luat inima în dinţi şi m-am dus la masa unde tatăl băieţelului, împreună cu soţia şi fetiţa mai mică, mâncau. 
Le-am cerut iertare că intervin şi am încercat să le spun că pedepsind băiatul cu ceartă şi lovituri nu îl vor corecta. Abia când am văzut-o pe mama băieţelului plângând am realizat că vorbeam cu tot sufletul, poate implorând, încercând să îl conving pe acel om că fiul lui fura pentru că îi lipsea ceva, nu pentru că era un hoţ. 
„Are de toate!” – mi-a spus tatăl convins. 
„Sunt sigură că are de toate, dar sunteţi sigur că are tot ce are nevoie?” 

I-am explicat tatălui că acea minge pe care fiul lui o furase era elementul care contribuia pe moment la împlinirea lui. A luat acea minge crezând că aia îi lipseşte, fără a înţelege ce îi lipsea cu adevărat. 
„Cine fură o dată, va fura şi altă dată”... Aşa este, va mai fura, fiindcă va găsi mereu lucruri de care crede că are nevoie şi care îi lipsesc, pentru a completa ceea ce îi lipseşte cu adevărat şi pentru a compensa lucruri de care este privat. 

Eu cred că acelui copil îi lipsea iubirea, căldura, atenţia. 
Toţi părinţii spun: „Îmi iubesc copilul enorm, aş face orice pentru el!” - şi sunt sigură de asta, însă iubirea pe care o simţi şi pe care o dovedeşti asigurându-i o viaţă sigură, lucruri de care are nevoie şi educaţie, trebuie arătată şi prin afecţiune şi trebuie declarată. Toţi copiii ar trebui să fie trataţi la fel ca şi copiii cu nevoi speciale (orbi, invalizi – cărora li se acordă foarte multă atenţie). Copiii au nevoie de atenţie şi mai ales de căldură, de confirmarea că sunt iubiţi, că sunt protejaţi, că sunt apreciaţi. 

La fel se întâmplă şi cu adulţii care fac greşeli. Au nevoie de mai multă atenţie, de confirmarea că sunt iubiţi, protejaţi, apreciaţi... Cei cărora le lipsesc aceste lucruri, fac anumite greşeli: „fură” de la alţii ceea lipseşte, mint şi inventează poveşti, strică armonia celor mai fericiţi şi mai împliniţi... 

Avem tendinţa să condamnăm orice greşeală ca fiind reprobabilă şi să aplicăm pedepse cu scopul de a-l corecta pe cel care a greşit. Eu nu cred în eficacitatea pedepselor, eu cred în ajutor şi în corecţia făcută cu iubire. 
Pedepsind copilul sau adultul care a furat, nu îl corectezi, ci îl transformi într-un hoţ. Pedepsindu-l pe cel care a greşit, el va ţine minte doar că a fost pedepsit sau poate chiar va uita, din dorinţa de a uita ceea ce i-a provocat durere şi umilinţă. În schimb, dacă va fi tratat cu iubire, nu va uita. Dacă i se va arăta cât poate fi de bun, dacă i se va arăta că este apreciat şi iubit, va recăpăta încredere în el, în oameni şi în dragoste și va răspunde cu iubire. 
Orice greşeală pe care o face un copil sau un adult are o cauză. Întâi de toate trebuie stabilită acea cauză, altfel, greşeala se poate repeta. 
De îndată ce cauza a fost descoperită, ştim cum putem ajuta acel om să se corecteze. Dar totul trebuie făcut cu iubire.

Dragi părinţi, copiii voştri nu sunt hoţi, nu sunt mincinoşi, nu sunt leneşi, nu sunt răi. Lor doar le lipseşte ceva, iar voi, deşi le oferiţi totul, trebuie să vă asiguraţi că le oferiţi tot ce au ei nevoie. Nevoile oamenilor sunt diferite și trebuie să înțelegem că unele suflete au o nevoie mai mare de a li se confirma că sunt iubite...  

Dragi adulţi, oamenii care ne fură ceva (de obicei pacea sufletească), nu sunt hoţi, ci doar oameni cărora le lipseşte ceva. Noi îi putem pedepsi, făcându-i să se simtă vinovaţi şi devină mai răi, sau îi putem ajuta cu iubire să se corecteze şi să devină oamenii care trebuie şi care pot fi.



  1. Minunat suflet m-a pus în piept Dumnezeu, domnişoară Binder !
    Fiţi binecuvântată !
    (C.M.)

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi vine sa iau unele postari si sa le fac copy paste peste tot, in mintea unora care nu stiu ce e aia iubire si in mintea mea ca sa nu uit niciodata ce spui...
    Stii ca ti-am propus la un moment dat sa ne vedem daca vin in Brasov, dar nu stiu daca ar fi suficiente doar cateva ore...
    P.S.: am terminat acum cateva ore volumul doi si am plans in hohote...

    RăspundețiȘtergere
  3. Azi a fost Alba ca Zapada la televizor..... am trimis copilul( 5 ani ) sus sa se uite la filma .... dupa cateva secunde am simtit un gol imens .... Am mers dupa ea si am intrebat-o daca nu vrea sa vina jos sa ne uitam impreuna la film ..... a sarit din pat si a spus "ce ma bucur ca avem actiune in familie"". Nu cred ca este placere mai mare decat sa stau langa copilul meu .

    RăspundețiȘtergere
  4. Cred ca nu exista fiinta pe acest pamant sa nu-si doreasca sa fie iubita! Poate ca sentimentele negative exprimate (invidia, rautatea, agresivitatea s.a.m.d.) sunt doar un semnal de alarma al celui frustrat de iubire, al individului caruia ii lipseste ceva, ceva fundamental din dezvoltarea lui armonioasa ... si ce poate fi acel ceva decat IUBIREA! Si cate fete imbraca iubirea ....??? .... !!! Iubirea fata de tine, iubirea fata de parinti, iubirea fata de natura, iubirea fata de semeni, iubirea fata de necuvantatoare, iubirea fata de limba stramoseasca, iubirea fata de VIATA pana la urma ... Dar ce spun eu?..., am devenit atat de inchisi in noi incat parca ar fi o rusine sa-ti mai exprimi sentimentele frumoase, tolerante, ... Ne-am inchis in noi si nu mai reusim sa ne regasim nici intre peretii caminului nostru si ne comportam total eronat in societate. Nu vreau sa-l scuz pe acel parinte care nici in concediu nu a reusit sa se detensioneze si sa-si remedieze problema lui de relationare cu propriul copil... Ne credem perfecti fiecare si credem gresit ca inaintarea in varsta ne aduce intelepciune. Ptiu ... dar parca din latina avem o maxima celebra si care ne asigura ca nu are nici o legatura lungimea barbii cu filozoful ... deci, ca o morala finala (nu ca as avea pretentia ca-s lupul moralist): multumim condeiului dvs. Stimata Doamna ca poate macar atunci cand ne vedem comportamentul gresit incondeiat negru pe alb, ne gandim in sinea noastra cat de gresit procedam cate-odata ...

    RăspundețiȘtergere
  5. Irina, imi place foarte mult ceea ce scrii si ceea ce faci pentru cititorii tai, atit de perfect scrii...ma gindesc uneori de unde incape atita bunatate si intelegere in tine.Acest articol cu copilul m-a pus pe ginduri.Sunt si eu mama a unui copil de 5 ani si consider ca-i ofer tot: dragoste, comunicare, citim povesti, ne jucam, facem activitati, dar cind greseste primeste pedeapsa cuvenita, uneori morala, alteori sf.Nicolae.Stiu ca nu e bine dar altfel nu functioneaza, am incercat diverse metode, nustiu poate undeva gresesc.Multumesc pentru tot ce scrii te citesc mereu.

    RăspundețiȘtergere
  6. Din pacate, am vazut si eu asa ceva si oricat incerci sa intervii, parintii isi schimba atitudinea pe moment, deoarece nu inteleg faptul ca, copii lor au nevoie de blandete, indelunga rabdare, iubire neconditionata care sa-i calauzeasca toata viata si apoi suport financiar.

    RăspundețiȘtergere
  7. Irina, in tine exista atata iubire incat te-as lua acasa, sa-mi fii mereu alaturi! Mi-as dori enorm sa te cunosc....****

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu am o intrebare.Ce as putea face daca copilul aproape de a devenii major se razvrateste si e nervos pe tine,pare ca te ar ura, ca nu ii poti oferii ce au alti copii? Cum as putea proceda ca nu intelege ca eu, mama luiu , mi am refacut viata si am langa mine un om care ma iubeste si ma respecta mai mult decat tatal lui? (nr tatal lui a decedat acum cativa ani).Un copil care imi reproseaza ca nu am bani ca mi-*am refacut viata nu ca salariile ne-au fost taiate ca suntem bugetari. Nu stiu daca Irinuca ar avea timp sa imi raspunda mie.Poate sunt altii cu mai multa nevoie de ajutor decat mine.Dar voi cei care cititi daca m-ati bucura cu sfaturile voaste mi-ar prinde bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu una cred ca e normal sa gandeasca asa la varsta asta.. desi sa fii sigura de un singur lucru: copilul tau te iubeste enorm chiar daca nu o arata, chiar daca nu ti se pare, chiar daca ai ajuns chiar sa crezi ca te uraste. Eu atat stiu sigur, mai departe, nu stiu daca as putea sa iti spun sa faci ceva in aceasta privinta, nu cred ca sunt in masura si nu as vrea sa spun ceva gresit. Dar sa stii ca te iubeste..si ca dupa ce se va mai maturiza putin o sa inteleaga toate lucrurile acestea.
      Numai bine iti doresc si multa, multa fericire! Sa fii optimista si sa ai rabdare! Multe imbratisari!

      Ștergere
  9. Da!....intrade-var Irina ,o tema cu un subiect foarte interesant pe care tu l-ai descris aici atat de frumos! , dar din pacate foarte urat ca avem asemenea teme si subiecte de discutat!..subiect despre care n-ar trebui sa-l trecem cu vederea , si sa spunem!: “sunt extremitati! , eu nu fac parte dintr-o astfel de categorie!, sunt alte cercuri ale societatii!”…o mare greseala !...toti facem parte din aceasta societate , absolut toti, si toti in toate cercurile!…nimeni nu va sti , din ce parte a societati va face maine parte!..viata nu este o polita de asigurari , si chiar daca am avea-o , cine ne-ar da o viata noua inapoi? …sau vom primi de la sigurare o viata nou reciclata?..cine a-r plati-o?..sau cat valoreaza de exp. numai Lumina?..cat era ultima data 20.000 Euro?..o suma frumoasa dar 20.000 Euro, si sa nu mai vezi Soarele niciodata!..sa-ti pierzi seviciu!, Familia! , si ute cat de repede se ajunge in Gara de Nord!...si aunci ne invartim in cerc!...facem alte cercuri!...si poate in final ne amintim de Ceruri…oare ce nedreptate am facut?...aaa!.. parca faceam parte odata din alte cercuri!...
    Toti facem parte din toti!.. indirect si copii din Garile de Nord tot ai nostri sunt…pentru ca omenirea este creata din Iubire, noi toti existam numai pentru ca exista iubire, Iubirea da nastere acelui fruct, la Fructul Iubirii , si atunci se nasc copiii!...copii ce ar trebui sa simbolizeze Iubirea adevarata…numai ca sunt multi factori care contribuie ca aceasta Iubire sa de vina o pasiune…si atunci nu mai vorbim de Fructul Iubirii , atunci vorbim de frucul pasiunii , pe care-l gasim aproape peste tot , chiar si-n Garile de Nord!...
    Nu sunt de condamnat neaparat si direct doar parintii acestor Ingeri , nu stim ce motive si greutati au avut…dar sigur na-u avut o Iubire adevarata!..au avut cu siguranta cea bine cunoscuta marea iubire pasionata!...
    Si astfel dintr-o mare Iubire pasionata se nasc copiii fara mama si fara tata!..sunt bineinteles Ingeri nevinovati , care la randul lor chiar daca n-au nimic si sunt inbracati murdar , multi poate au un Suflet mai curat decat al nostru!..care la randul lor char de sunt considerati “ai nimanui ,redusi mental si copii din flori “…sunt multi mai ageri si mai lucizi decat noi!...
    Si-un copil inbracat murdar ,cu Sufletul curat, are aceiasi luciditate dornica de a fi mangaiat macar cu cuvinte calde cu Iubire, de Mama lui , Tata lui ,Sora lui , Bunicul lui , Bunica lui!..
    Sau Lui nu-i apartine nimic , doar suferinta si singuratatea e a lui?...
    Da!..si-atunci copiii nostri incep sa caute Iubirea si Mangaiera!…si cauta , si cauta, si iar cauta, si tot nu gasesc nimic !...dar cine isi doreste ceva atat de mult , nu cedaza si nu abandoneaza atat de usor, si cauta mai departe!…si in final gaseste dependenta mult dorita a mangaierii!..in alcool , in tigarii , in drogurii!..si poate chiar criminalitate!..
    Dar totusi sunt copii nostri!, si copii nostri sunt si prieteni lor!..si atunci copii nostri sunt in cercurile lor!...

    RăspundețiȘtergere
  10. Atunci ma intreb care cercuri sunt ale noastre si care cercuri sunt ale lor?..din care cercuri facem Aici intervine un cerc in care din atatea lupinguri am pierdut orientarea realitati reale si ralitatea liniei drepte si a Dreptatii Omenesti!..fiind total dezorientati in Timp si Spatiu!..
    Da!..aici intervin multe aspecte despre care se pot subiecta inca 15.000 de teme similare..
    Un aspect important care determina sa fim in tot si toate asa cum suntem este valoarea de schimb , care a devenit cel mai important ideal den viata noastra...dar nici aici nu suntem direct vinovati!..e doar forma subconstientului manipulativa cu care suntem deja familiarizati!..aici sunt inca 15.000 de teme care se pot comenta la nesfarsit!...
    Calea cea mai scurta ,si calea unica de a gasi anticonceptionalul gandiri noastre pasive spre realitatea tragica in care ne aflam si care tinde sa devina o pasiune cronica,… este exact titlul pe care Irina l-a ales ca tema de motivare “Doar iubirea poate acoperi ori ce neajuns” este de fapt Formula Magica in care ne vom regasi cu toti si toate in Dragoste si Iubire ! atunci putem uita cele 30.000 de teme , sau 333.000 de teme…trebuie doar 1 singura sa o regasim!..
    Iubirea Adevarata!...atunci vom avea si restul!... , si banii de hartie , si banii marunti!..
    Numai cu bani nu vom gasi niciodata Iubirea Adevarata!...
    Dar cu Iubirea Adevarata putem face si banii!
    Acolo unde nu este , degaba cautam!..cine nu are , nu va putea oferi niciodata nimic!...
    Trebuie sa regasim Iubirea Adevarata! , atunci vom putea sa oferim si copiilor nostri ceea ce multi inca mai au nevoie!..atunci nu ne vom mai bate copiii pentru frauda de caldura si afectiune Sufleteasca!...atunci vor avea copiii nostri in afara de toate, si Iubirea!..si nu vom mai avea printre noi hoti de Iubire , si talhari de sentimente si afectiune!.
    Este total gresit sa spunem ca facem ori ce pentru copiii nostri!...”ori ce!” ,este relativ , si poate sa insemne ori ce!...chiar si un bilet din Gara de Nord!..
    Trebuie sa facem Totul!.., si in totul face parte si Iubirea in Totalitate!...
    Iar pentru Tot, trebuie sa ne lasam si Timpul necesar pentru Totul…o societate in care Toti alergam din urma dupa Timp , pentru a ajunge la inaltul ideal al valori de schimb, dar fara sa ne dam seama ca nu-l vom ajuunge niciodata fara vremea necesara acordata Rastimpului de a regasi ceea ce am pierdut in fuga agoniei noastre imaginare dupa lucruri materiale!..
    Fuga in care am pierdut deja de mult Timp esentialul , in care se ascunde sentimentul de Iubire Adevarata , fuga cre obosindu-ne nea-au determinat prin forma spiralata sa nu ne dam seam ca de fapt fugim doar in diferite cercuri!..uitand de fapt de esentialul care ar trebui sa ne caracterizeze pe noi toti, de linia cea dreapta, si Dreptatea Iubiri Adevarate!..
    O Iubire pe care o confundam cu o pasiune , si facand si ea la randul ei parte dintr-un ideal ,avand la baza de multe ori si un criteriu material!..
    O Iubire unde cunoastem cu toti doar forma teoretica al idalului Iubirii Adevarate , necunoscand calea si sentimentul adevarat si necunoscand Infinitatea Longivitati!..

    Iubirea Adevarata incepe de la Dumnezeu inpreuna cu aproapele nostru , trece prin Garile de Nord si continua drumul preainalt de Iubire spre Infinit, pe Calea Lactee!...


    ΩÏ♥Ï∞Ï♥ÏΩ

    RăspundețiȘtergere