Pentru toți cei care "nu fac discriminări".

Nu știu dacă există ceva mai dureros și mai nedrept decât tristețea unui copil. Și când motivul tristeții lui este răutatea adulților, este dureros de greu. 

Știu că vei citi asta, mama lui Andrei. Și știu că veți citi asta, doamna cadru didactic care nu știi să educi copiii și nu faci niciun efort să înveți părinții copiilor "normali" să nu discrimineze copiii din familii fără posibilități, fără părinți cu jeepuri care te cadorisesc cu parfumuri, bijuterii și alte prostii cu care poți fi cumpărată. Înțeleg, unii oameni chiar sunt de vânzare, au doar preț, nu și valoare...  

După ce s-a simțit umilit, respins și nedorit doar pentru că a fost singurul copil din clasă neinvitat la ziua de naștere a odorului Andrei, băiețelul meu trist s-a refugiat în casă și a continuat să picteze chipul Maicii Domnului pe bucata de geam spart găsită undeva prin spatele curții. N-a vrut nici în ruptul capului să renunțe la bucata aia de sticlă, dar mi-a promis că nu se va tăia. A pictat ținând sticla cu o mănușă și a plâns...  Demnitatea și încrederea pe care am reușit să i le insuflu după o lungă perioadă, i-au fost spulberate de gestul inuman făcut de niște adulți care s-au gândit să-l separe de ceilalți copii.
Băiețelul despre care vă vorbesc este un copil minunat, bun, cuminte, harnic, credincios și generos și nu spun asta doar pentru că este unul dintre copiii care au devenit ai mei. 

A mai zâmbit doar când m-a văzut pe mine intrând pe poartă, dar zâmbetul lui era diferit. Lipsea bucuria. Mi-a spus printre lacrimi durerea lui, iar eu am avut misiunea deloc ușoară să îi explic că nu el are o problemă, ci societatea asta ipocrită care susține că nu face discriminări, dar face! 

Dacă întrebi 100 de persoane dacă fac discriminări, majoritatea vor spune că nu, ba chiar că detestă discriminarea de orice fel, dar dacă îi pui în fața unui fapt împlinit, vei vedea cum mint, cum se mint, cum se cred buni, în timp ce realitatea este alta...  

Se pare că eu știu ce trebuie să spun ca să iau durerea din sufletul unui copil, iar băiețelul meu a înțeles de ce este respins. A înțeles cum funcționează lumea... și că uneori nu suntem respinși pentru că nu suntem destul de buni pentru ceilalți, ci pentru că ceilalți nu sunt destul de buni pentru noi. 

Băiețelul meu ar fi avut bani de cadou, mama lui Andrei, dacă asta era condiția să vină la ziua fiului tău... Ar fi venit cu un cadou frumos pentru felia de tort cu care l-ai fi servit, dacă pentru tine totul este condiționat de un schimb. Și nu, nu este murdar, chiar dacă tatăl lui care are doar o mână spală hăinuțe cu acea mână... Nu ți-ar fi murdărit canapelele și covoarele, nu s-ar fi năpustit ca un sălbatic asupra platourilor cu mâncare, nu ar fi fost un exemplu urât pentru ceilalți copii... Dar ai dreptate: băiețelul meu chiar este diferit. E diferit, fiindcă el nu urlă la părinți și nu înjură sau trântește când nu i se face pe plac, el nu refuză mâncarea cerând altceva, el se roagă înainte să mănânce și se bucură de orice i se dă. Băiețelul meu nu găsește amuzant să spargă melci cu piatra, el îi salvează din calea pașilor grăbiți. Băiețelul meu nu jignește copiii, nu râde de ei, iar dacă are ceva dulce împarte cu oricine. Băiețelul meu nu s-ar rușina niciodată cu un prieten sărac, fiindcă părinții lui nu l-au învățat așa.

Băiețelul meu, chiar dacă nu mai este de câțiva ani sărac, îmbrăcat ponosit și înfometat, nu scapă de eticheta de "sărac", însoțită de prejudecăți cum că ar fi și murdar și poate needucat... Asta pentru că există persoane ca tine, mama lui Andrei, persoane cu prejudecăți, care se mulțumesc să trăiască în abundență și să-i marginalizeze fără pic de suflet pe cei care nu au. Persoane care cred că pot decide ce merită anumiți copii și ce nu, ce pot, ce știu, ce simt...

Și, cu toate acestea, băiețelul meu va fi un om bun. Va scăpa de etichetele pe care i le lipesc unii... Și știu sigur că orice răutate de care a avut și va avea parte în viața lui, o va întoarce înapoi sub forma unui act de bunătate... 

Băiețelul meu chiar e diferit, iar oamenii vor învăța de la el ceea ce nu pot învăța de la cei ca tine, mama lui Andrei... fiindcă Dumnezeu, în bunătatea Lui, îi va oferi bogăția sufletească de care au nevoie cu adevărat oamenii.