Trăim așa cum gândim


Irina Binder
„Dacă eşti deprimat, trăieşti în trecut.
Dacă eşti nerăbdător, trăieşti în viitor.
Dacă eşti împăcat, trăieşti în prezent.”
- Lao Tzu

„Suntem ceea ce mâncăm şi mâncăm ceea ce gândim.” Pornind de la această zicală, mi-a plăcut multă vreme să mă amăgesc cu gândul că eu mănânc multe dulciuri pentru că sunt o fată foarte dulce... :-) Greşit. Medicul care mă ajută să scap de obiceiurile nesănătoase, adică mâncatul dulciurilor, mi-a spus că n-am nicio şansă să revin la glicemie normală şi la o greutate echilibrată atâta timp cât nu renunţ la excese. Şi mi-a explicat că există o legătură strânsă între excese – mai precis excesul de gânduri negative care ne influenţează alegerile şi excesele alimentare.
Într-adevăr, mâncăm ceea ce gândim şi aproape niciodată nu ne gândim la ceea ce mâncăm. Bănuiesc că nu numai mie mi se întâmplă să îmi îndulcesc supărarea şi nervii cu o ciocolată sau o cutie de praline (sau un pachet de ţigări, două bucăţi de pizza, trei sticle de bere etc.)  Dacă aţi fost şi voi în locul meu (haideţi, recunoaşteţi, sunteţi numai voi şi cu mine :-) ), atunci ştiţi că, la un moment dat, mănânci (bei, fumezi etc.) compulsiv. Nu mai eşti atent la cantitatea de produs pe care o ingerezi, ci doar la gestul obsesiv de a-l introduce în gură. Nici măcar nu realizezi că faci excese, ştii doar că trebuie să-i mai dai corpului o porţie din drogul de care l-ai făcut dependent.
La fel este şi cu gândurile, atât de responsabile de deciziile noastre (inclusiv de alegerea alimentelor şi a comportamentului). Gândurile toxice produc efecte toxice în organism.
Recent, am fost nevoită să umblu prin spitale şi clinici medicale şi, tot stând în sălile de aşteptare, am avut ocazia să-i studiez atent pe pacienţi. M-a îngrijorat numărul copleşitor de pacienţi tineri care îngroaşă rândurile bolnavilor. Rata de îmbolnăvire a populaţiei este foarte mare în România, dar ceea ce este şi mai alarmant este că bolnavii sunt din ce în ce mai mulţi tineri (aspect confirmat şi de o prietenă care e medic).
Au devenit frecvente cazurile de tineri care au făcut atac cerebral la birou sau infarct în maşină… Nu ne mai miră când copii sunt diagnosticaţi cu diabet, iar nefumătorii cu cancer pulmonar. Acestea sunt rezultatele alimentaţiei greşite, a stresului şi a gândurilor noastre toxice.
De aceea, cred că ar trebui să ne controlăm mai mult gândurile... să nu facem exces de gânduri negative, ca să nu ajungem să facem excese de alt fel care să ne îmbolnăvească.
Probleme, neajunsuri şi oameni care ne fac viaţa amară se găsesc în viaţa fiecăruia dintre noi. Contează cât de multă importanţă le acordăm noi – adică cât timp din ziua noastră acceptăm să cheltuim gândindu-ne la ei. Deşi e greu, încercaţi să rezolvaţi totul cu calm şi mai ales cu bunătate. Bunătatea ne ajută să luăm decizii bune, să nu ne lăsăm dominaţi de ură, de orgoliu şi de instinctul de răzbunare.
Bunătatea este ceea ce ar vrea Dumnezeu de la noi în orice împrejurare a vieţii noastre. Încercaţi să fiţi buni, calmi, senini cu tot ceea ce vi se întâmplă: situaţii, persoane, lucruri. Şi fiţi buni mai ales cu voi înşivă.
Trăiţi-vă viaţa cât mai frumos, mai decent, mai curat, pe toate planurile. Asta înseamnă să gândiţi sănătos, să mâncaţi sănătos, să dormiţi sănătos. Îndepărtaţi pe cât posibil toţi factorii de stres – obiecte, persoane, situaţii, emoţii –, iar acolo unde nu este posibil măcar încercaţi să nu mai puneţi atâta energie în relaţia respectivă, fie că e vorba de relaţia cu soacra cârcotaşă, cu şeful morocănos, cu tableta îmbietoare sau cu o felie ispititoare de tort de ciocolată. Vorbiţi cu calm, mâncaţi cu calm, reacţionaţi cu calm. Trăiţi conştient. Asta înseamnă să alegeţi în fiecare clipă câtă energie şi atenţie puneţi în ceea ce faceţi.
Alegeţi să trăiţi echilibrat, corect, conştient. Nu vă daţi puterea altora – persoane, obiecte, situaţii care par fără scăpare. Nimic nu are putere asupra voastră decât numai dacă voi îi acordaţi putere. Şeful, soacra, tortul, berea... nu sunt nici bune şi nici rele. Sunt neutre. Devin bune sau rele prin energia pe care le-o daţi voi – prin gândurile şi reacţiilor voastre. Aşadar, alegeţi conştient şi reţineţi că, în afară de moarte, toate lucrurile au o soluţie.


Fragment din Cartea Insomnii

Irina Binder - Insomnii



12 comentarii

  1. Asa e! Multi se minuneaza de multe ori cum rezist la toate furtunile vietii.Cred ca ma ajuta mult gandirea pozitiva! Si binenteles,cand sunt prea incarcata,o zi doua de plans ma ajuta!Dupa aia ma ridic iar cu optimism si zambetul pe buze!Cine ma poate face mai fericit decat eu insumi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca vrei sa iesi cu bine din furtunile vetii, ia-L in barca vietii tale pe Domnul Iisus! El e Singurul care are putere asupra furtunii!

      Ștergere
    2. Ai dreptate! Singurul meu sprijin mi-e D-zeu!

      Ștergere
  2. Stoarce jumatate de lamaie,o lingurita de miere si un pahar cu apa calduta.Bea pe stomacul gol,iti vor face bine!Bea cu paiul asa nu afecteaza dintii.Si bea cel Putin doi litri de apa! Pe mine ma ajuta mult.Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  3. Rabdare,rabdare si iarasi rabdare...

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu nu am mai vazut oameni buni, frumosi si calzi de cativa ani! Cand traiesti printre oameni fara suflet te schimbi si tu, devi urat!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu personal cred ca suntem rezultatul a ceea ce simtit, a ceea ce facem si pastram alaturi de noi, chestia cu mancarea mi se pare putin ciudat...

    RăspundețiȘtergere
  6. Aminteste-ti cine esti! Indiferent de ceea ce este in jurul tau.

    RăspundețiȘtergere
  7. Offf...până când atâta răbdare?....uneori chiar nu mai ai puterea să rabzi...

    RăspundețiȘtergere
  8. Am avut si eu problema asta cu dulciurile, e drept ca uneori, mai ales inainte de menstruatie ma mai apuca o posta mare de dulciuri si mai dau iama in ele, sau dupa un stres puternic etc. Insa dupa ce am citit mai multe carti si pe net am constatat ca defapt organismul are nevoie de energie, de glucide si cum zaharul rafinat provoaca dependenta, ne repezim la o ciocolata, o prajitura, napolitane etc. Am observat ca daca sunt disciplinata si mananc mai intai ce trebuie - o salata, ciorba, felul doi, etc imi e mult mai usor sa nu mananc dulciuri prea multe, pentru ca stomacul e deja plin iar fibrele din salata, ciorba etc dau satietate. Niciodata nu trebuie mancate dulciurile pe stomacul gol pentru ca organismul va cere si mai multe la scurt timp.

    RăspundețiȘtergere