Haz de... necaz!



Mă regăsesc în nemernicii din jurul meu. Sună dur, ştiu. Dar m-am văzut în anumite ipostaze şi mi s-a făcut lehamite...
Am asistat la o hăhăială dementă a unui grup de persoane care se distrau pe seama cuiva… lucru care se întâmplă de multă vreme şi în repetate rânduri. Aproape că nu este zi în care, aflându-mă în societate,  să nu văd aşa ceva. E o scenă comună, în care un biet nefericit are ghinionul să între într-o într-o încăpere în care se află un grup de persoane și devine ţinta băşcăliilor făcute pe seama sa. Grupului nu-i scapă nimic… De la pantofi până la nasul disproporționat de dorința lor de a evidenția defecte, se emit tot felul de epitete, care mai de care mai dezaprobatoare şi mai pline de dispreţ. Persoana este criticată şi condamnată prea aspru doar pentru faptul că este aşa cum este. Abia au aşteptat să apară cineva de care să râdă… fiindcă umorul (umorul?!) îi salvează de monotonie. Discuţiile și distracţia lor sunt limitate la caterincă ieftină şi la batjocură făcută pe seama altora. Nu contează cine. Poate fi chiar şi cineva cu care se înţeleg bine. Poate fi chiar şi cineva căruia îi zâmbesc amabil şi cu care au mâncat la aceeaşi masă. Poate fi chiar şi cineva care i-a ajutat cândva, care s-a purtat mereu corect și frumos. Şi ce dacă? Doar nu-i dau în cap, nu? Fac mişto puţin… şi o fac fără menajamente, fără a se ruşina de cei care asistă pasiv la jocul lor dement.
Reacţiile şi afirmaţiile lor te fac să crezi că dacă aveau pietre la îndemână, ar fi aruncat în persoana care a avut neşansa să le tulbure plictiseala. Dar cuvintele sunt mai grele ca pietrele şi lovesc cu mai multă forţă. Rănile făcute de pietre se vindecă în timp, dar rănile făcute de cuvinte şi de privirile dezaprobatoare încarcă mereu cu complexe şi cu frustrări nemeritate... Dar pe cine interesează că acea persoană vede şi simte că este batjocorită de grupul de oameni care, de dragul amuzamentului şi-au abandonat moralitatea şi bunătatea? N-au nicio pudoare. 

Cred că fiecare dintre noi a simţit măcar o dată în viaţa sa tortura privirilor pline de dispreţ ale unor persoane care n-au nimic mai bun de făcut decât batjocura pe seama oricui le iese în cale. E neplăcut, e umilitor, e jenant.
Sunt sigură că oricărei persoane din acel grup îi va veni rândul la un moment dat să fie luată în derâdere chiar de ceilalţi membri ai grupului cu care altă dată împărţea plăcerea maladivă de a face batjocură pe seama cuiva.
Un astfel de grup are mereu un lider. E cel care dă tonul la răutăţi şi, de obicei, e cel simpatizat de grup. Nemernicia lui pare un fel de putere pentru ceilalţi, ceva de divinizat, ceva care îl ridică la rang superior. El dă tonul, iar proştii râd şi aplaudă. Se complac în situaţia dezagreabilă şi decad de la calitatea de om pentru niște mizerii pe care, la rândul lor, le-ar condamna dacă ar fi făcute de alții. 
Se poartă de parcă ar fi necondamnabili și de parcă ar întruchipa perfecțiunea umană. Se cred simpatici şi spirituali, mai ales dacă au în jur şi alţi proşti care să-i încurajeze, aplaudându-le moravurile uşoare. Apoi ies mulţumiţi din încăpere şi povestesc cu mândrie cum s-au distrat maxim. 

Spuneam că mă văd în acești nemernici… Da, cândva am fost parte din astfel de grupuri. Nu voi fi ipocrită să spun că eu nu am făcut asta niciodată. Ba am făcut-o… şi nu îmi place deloc imaginea mea de atunci… mai ales că îmi aminteşte cât de nefericită eram, ascunsă acolo în spatele hăhăielii mele necontrolate. Poate de aceea nu mă supăr pe cei care îşi continuă hăhăiala zilnică, fiindcă înţeleg că sunt doar nefericiţi şi au nevoie de ceva care să îi facă să uite de problemele lor, de urâţenia lor, de complexele lor, de neputinţele lor…
Oamenii fericiți și împăcați cu ei înșiși nu sunt preocupați de răutăți și nu văd nici măcar defectele reale ale celor din jur... ei văd mai întâi de toate frumusețea din tot ce-i înconjoară, ei respectă orice om și nu găsesc nicio plăcere în a se amuza pe seama altora... Oamenii mulțumiți cu sine împrăștie doar lumină și bunătate în jur și nu-i atrag pe ceilalți în acte nemernice și degradante. 
Oamenii cu un dram de inteligență și stimă de sine găsesc mereu subiecte interesante de dezbătut în societate și nu se mulțumesc cu flecăreală inutilă despre alții...

Montesquieu spunea: "Nu râdeti de proşti, fiindcă îşi vor închipui că au umor."




  1. Toata stima mea,Irina!Esti de o franchete dezarmanta!Bravo!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-ar fi placut sa citeasca toate acestea acei oameni care mi-au chinuit copilaria, batjocorindu-mi mama, cei care au ras de fiul meu. Trecand anii imi dau seama ca au ras de ei. Sunt oameni frumosi pe dinafara dar urati pe dinauntru. Multumesc Irina pentru tot ce ai spus mai sus, lucrurilor pe nume. Asta se intampla zi de zi in societatea noastra, nu le putem inchide gura.
    Isabela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oooo, si cati oameni urati in interior sunt in jur. Cineva (Eistein- daca nu ma insel) spunea ca toti suntem ignoranti, dar fiecare in alt domeniu. Insa sunt tare multi cei care se cred atotstiutori. Eu sunt de acord cu afirmatia ca: singurul lucru pe care-l stiu e ...ca nu stiu nimic.

      Ștergere
  3. EXACT!Prea putini,din pacate,vor avea rabdarea si interesul de a citi pana la capat.Pierderea lor.
    LA MULTI ANI! pentru ziua de maine.:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Felicitari! Tot respectul si multumim oamenilor ca tine care fac lumina pt ei si pt ceilalti!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cu adevarat ...nefericiti! Au nevoie sa faca sa taca glasul constiintei lor care le arata cat de "goi" sunt pe dinauntru si atunci reactioneaza asa cum ai scris. Saracii de ei...Sunt ca un om bolnav care, desi stie ca-i bolnav, nu vrea sa recunoasca fata de altii...Pentru ca atunci cand recunosti ca esti bolnav, trebuie sa mergi la medic, ti se da o reteta si daca vrei sa te faci bine o iei...Dar cand nu esti sincer cu tine insuti, cauti sa "maschezi" sa lasi sa para ca totu-i bine, cand de fapt nu-i. Te inseli singur.

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte mult imi place cum scrii! Felicitari,ai un suflet senin!

    RăspundețiȘtergere
  7. Adevarate cuvinte si triste in acelasi timp pentru ca arata exact realitatea zilelor noastre, unde zeflemeaua, mistoul, caterinca sunt cele care coteaza oamenii in societate. Exemplele abunda, comportamentul elevilor fata de profesori, comportamentul in societate, si se poate continua. Sa nu ne miram ca suntem tratati in Europa diferit fata de restul tarilor. Multumesc, Irina pentru toate articolele deosebite. La multi ani pentru ziua de maine. Sa fii fericita.

    RăspundețiȘtergere
  8. Adevarat, si din pacate foarte trist, societatea este saturata de misto-uri, caterinca, farse de prost gust, care culmea sunt promovate de tot mai multe posturi tv. Si atunci de ce sa ne mai miram de comportamentul copiilor, elevilor in cadrul scolii, in societate. Ne meritam soarta. Minunat articol, Irina, multumesc pentru articolele tale. La multi ani pentru ziua de maine. Iti doresc numai fericire si bucurii.

    RăspundețiȘtergere
  9. Iti multumim, ca-ti pui sufletul aici curat si gandurile adevarate. Am plans de durerea care se regaseste aici. Trebuie sa fii un om prea pervers sa nu treaca un cuvant scris aici prin suflet. Sufar ca ma regasesc in astfel de medii. Uneori zic, ca nu ma regasesc si spun, ca am eu o problema, dar de fapt, nu e asa. nU suntem perfecti, dar trebuie sa fii om mai intai de toate si chiar daca faci o glumitza, dar cu bun gust si de ajutor. Dar di pacate, azi nu se pretuieste bunul gust, ci hahaielile, adica cum si la televizor se arata. La multi ani, femeielor si tuturor o primavara calduroasa. Corinelu

    RăspundețiȘtergere
  10. Si eu am gresit de mte ori cand,cineva era batjocorit nu indrazneam sa-i iau apararea si aprobam rautatile cu un ranjet. Dar Irina,nu ma pot numi un om fericit pt ca am fost parasita de ce am iubit,dar totusi nu vad defectele. Mereu sunt naiva si imi fac pareri atat de oarbe despre oameni,toti imi par asa de buni dar nu se dovedesc decat a fi niste mincinosi cu interese,niste falsi. Iar putinii oameni pe care i-as incadra in partea cu mai mult respect si corectitudine,n-am avut sansa sa pot face parte din viata lor,au fost doar relatii scurte.

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, am citit totul pana la capat si ma regasesc printre actori. De fapt, eu sunt acel "biet nefericit", subiectul barfei si distractiei acelui grup de "inteligenti". Nu ma supar, asta le-ar da o mare satisfactie, doar incerc sa le fac jocul si mereu ma consolez cu : "Fiecare are un Dumnezeu ! Va veni si randul lor !"

    RăspundețiȘtergere
  12. Foarte frumos scris, și aici și în multe părți! Vorbeai în această pagină, undeva, de ”...pline de dispreț ...”. Este adevărat, corect și pertinent ceea ce spui! Dar să nu fim și ipocriți! Atitudinea ta față de cei care te complementează și adulează pe unde trec, cum se numește? Nu-i nevoi să aprobi acest comentariu, știu că n-o vei face, așa cum nu ai făcut-o și în alte situații. Cel puțin știu, sunt sigur, că-l vei citi, dar nu-i vei da drumul pentru că iubești prea mult strălucirea, spoiala.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Uite că l-am aprobat... așa cum am aprobat toate comentariile care nu conțineau cuvinte triviale, jigniri sau răutăți.
      Și aș publica și alt comentariu în care să îți argumentezi afirmațiile insinuante... deci, dacă ai ceva negativ de spus despre mine, te poftesc să o spui. Anonimatul te protejează de vreun eventual conflict cu mine, nu? :)

      Ștergere
    2. Nu, nu este vorba de niciun conflict cu tine, chiar mi-am exprimat o opinie ce-ți este favorabilă privind modul cum scrii! Atitudinea ta față de cei care te citesc m-a deranjat. Cât despre anonimat, m-am luat după ceilalți, am crezut că-i regula pe care ai impus-o:). Niciodată nu am jignit și nici nu am fost vulgar cu nimeni. Cât despre răutăți, depinde ce înțelegi tu, dacă adevărul spus înseamnă răutate, atunci, aici, ai dreptate. Oricum, m-ai surprins, se vede o schimbare, nu aici, în alt loc. Este un început, urmare provocării mele, știu, dar cred că nu te va ține, doar, cel mult 3 zile! Mulțumesc că m-ai băgat în seamă! O noapte liniștită!

      Ștergere
    3. dar ce te deranjeaza defapt la atitudinea Irinei?ce vrei sa faca,sa ne ia in brate pe toti?sa ne ia la ea acasa?sa stea nontop aici pe net sa isi scrie cu toti si sa renunte la viata ei?ea scrie pentru noi si isi da din timpul ei,dar noi ce facem pentru ea?o criticam si o haitum.vad ca toti aveti pretentii dar nu va ganditi ca e si ea un om si ca nu are timp de atata lume.m-am saturat eu sa vad cati trag de ea,daramite ea!

      Ștergere
    4. Cred ca nu ai prceput exact acest mod de socializare! Aici noi cautam relaxare, placere si nu trebuie sa afisam atitudini negative, nu-ti place nu citi, nu urmarii. Irina are curaj sa se exprime si daca apreciezi e pentru ca ti-a atins o sensibilitate. Hai sa nu fim carcotasi! Are talent si puterea de a exprima ce simte.
      Nu e problema ei daca cei care o citesc o aduleaza chiar daca nu cred asta, este destul de matura sa citeasca printre randuri si sa nu se imbete cu apa rece.

      Ștergere
    5. Ete, na! Ce-am spus eu și ce ai înțeles tu! Mai citește și revino dar cu altă minte, dragă Gabriela! Pentru anonimul de 10.03. 09.11, este vorba de ceva de bun simț, nu te luat în brațe, sau acasă, ci doar de un simplu ”mulțumesc”, fie el chiar la grămadă și în silă. Dacă are timp să citească ce scriu toți și să aprobe numai ce este alb și imaculat, nu cred că este vorba de timp, ci de cu totul altceva, dle ”avocat”. Vă doresc o săptămână minunată!

      Ștergere
    6. Un simplu multumesc la mii de comentarii....esti varza,nene.Se vede ca n-ai ceva mai bun de facut decat sa stai pe net.O cunosti pe Irina?Stii ce program are?Stii ca are job,ca n-are timp de nimic?De unde atatea pretentii?Ar trebui sa fim multumiti cu ceea ce ne ofera.Daca nu iti place du-te si adora-le pe alea care toata ziua arunca multumiri si las-o pe Irina asa cum e.Noi o iubim mai mult stiind ca in loc sa ne multumeasca tuturor face fapte bune in timpul putin pe care il are....chestii pe care tu nu le stii egoist ignorant!O zi faina!

      Ștergere
    7. Da... cred că am înțeles acum nemulțumirea domnului. Este adevărat, nu am publicat câteva zeci de comentarii, pline de declarații de dragoste. Nu le aprob pentru că deja i-am spus domnului care le scrie că am o relație și că acele comentarii nu sunt binevenite. Din respect pentru dânsul, dar mai ales din respect față de iubitul meu am ales să nu aprob declarații de iubire care depășesc limita decenței...
      Cât despre pretențiile de a mulțumi mereu cititorilor... aș face-o cu drag, dacă timpul mi-ar permite. Dar nu am atâta timp. Consider că îmi arăt prețuirea și recunoștința scriind cu drag pentru cei care mă urmăresc. O privire mai atentă ar dovedi că fac totul cu dragoste și doar pentru cititori...
      Mulțumesc! O zi bună!

      Ștergere
    8. Mă întreb și eu de ce nu au curajul unii oameni să posteze sub identitatea lor reală și aleg anonimatul? Le respect decizia, dar măcar să spună clar ce au de spus :)
      Cred că mi-aș fi închis blogul de mult timp în locul tău, Irina... sau poate ai avut și tu tendința să faci asta și totuși ai rezistat, că știai ce scop ai de fapt?

      Ștergere
  13. Pot fi crezute acte de bravură, specifice unei anumite vârste. Dacă există bunsimț, el va ieși odată la suprafață. Privind la un asemenea grup te întrebi câți l-or fi având? Până atunci, aceste acte, până la o anumită limită, trebuiesc privite cu înțelegere. Poate ai descoperit că în grup este și fiul/fiica bunului tău prieten X, sau coleg de muncă. Ai făcut o observație cu blândețe... "nu știu dacă tatăl tău ar fi mândru de ce faci...", dar neavând efect ai remarcat "... cum de unde îl cunosc? În urmă cu câțiva ani, când îi era stricată mașina, și trebuia să-și ducă copilul la urgență..."

    RăspundețiȘtergere
  14. Stii Irina ,m-ai facut sa retraiesc starea celui lovit cu piatra, din cuvinte .Am lucrat zeci de ani intr-o colectivitate si pentru ca aveam un handicap auditiv ,am dus o lupta teribila cu mine, ca sa nu se cunoasca acest lucru . Totusi superiorii mei, care imi stiau situatia ,intotdeauna ma trata ca pe un om de pomana ,cu toate ca la rezolvarea problemelor eram solicitata la maxim . Pina am capatat o proteza auditiva, desi am lucrat ca functionar public la Directia de Sanatate , am inghenunchiat pe la toate usile sefilor mei. La noi, in Romania ,daca te-ai nascut defect ,esti condamnat pe viata ,la oprobriul public si doare cumplit,fiindca esti exilat in mijlocul unei lumi careia nu-i pasa de tine.

    RăspundețiȘtergere
  15. Ti-as da cerere de prietenie pe facebook, dar imi e frica,sincer. (sunt speriata de bombe cum s'ar zice :)))
    Ma regasesc printre cei loviti si cred ca am ramas cu complexe atat de mari incat uneori nu ma pot uita in oglinda

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te rog să îmi trimiți cererea cu încredere!

      Ștergere
    2. Interesant! Adevarat ! Cui nu-i place sa nu te mai citeasca! Importanti sunt cei care sunt alaturi de tine si simt adevarul din cele scrise de tine.

      Ștergere
  16. Ai dreptate ! Cred , că nu există om, care să nu se fi " hăhăit " cel puţin odată-n viaţă , pe seama altcuiva.La un moment dat , ar trebui să ne oprim şi aşa cum spui şi tu, ne oprim.Asta înseamnă , maturitate.Este un mare păcat să ne amuzăm de defectul fizic şi chiar cel psihic , al unei fiinţe.Dumnezeu , ne-a creeat pe toţi , după chipul şi asemănarea SA.În opinia mea, toţi oamenii sunt frumoşi fizic şi fiecare merită respect . În tine , mă văd pe mine.Nu-mi place la tine de fapt ce nu-mi place la mine şi invers.Omul , ar trebui să nu încurajeze pe cei din grupul din care face parte ,atunci când au drept ţintă, o persoană care nu este prezentă şi să spună clar să nu se mai discute decât în prezenţa acelui om care are defecte , poate îl ajută să se corecteze.Foarte urât să vorbească cineva despre altcineva , nefiind sigur dacă el/ea , este plăcut , iubit, acceptat.Toate au o răsplată pe lumea asta.Astăzi se amuză ei, mâine se amuză alţii pe seama lor.Ai făcut bine scriind acest articol , poate se trezesc la realitate , poate realizează că-i un mare păcat să te amuzi de un om care şi aşa este la pământ, ştiind că are un defect fizic ori psihic.Dacă putem să ajutăm un om , este minunat , dar să-i facem rău , este un mare păcat.De-ar fi mai multă iubire , am fi cei mai fericiţi.E nevoie de iubire pentru a fi îngăduitori cu cei din jurul nostru.Iubire , înseamnă Dumnezeu , iubindu-l pe EL, mă iubesc pe mine şi implicit pe cei din jurul meu . Frumos articol.Felicitări.

    RăspundețiȘtergere
  17. Pentru anonimul de la 10.03 10.37
    Nene să-i spui celui care te-a crescut și educat! După cum îți așterni gândurile pe pagină, varză ești tu! După numărul de comentarii postate în pagină, cel care stă pe net, ești tu și nu eu. Pe lângă toate astea mai ai și o frustrare de care eu nu mă fac vinovat. Citește mai cu atenție, eu am spus un simplu mulțumesc la grămadă, nu fiecăruia, și, încă ceva, scrie ca la noi, la români, serviciu, și nu job, nu te face mai interesant. Și încă ceva, iubește-o și aduleaz-o cât poți, dar află întâi câte ceva despre iubire, află ce înseamnă a ignora, egoist, dar mai ales dispreț. Dacă nu te descurci, întreab-o pe Irina, ea știe. Ea știe multe, mai ales că nu este ceea ce vrea să pară a fi. Cu asta am încheiat dialogul! O zi tare faină!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Care este problema ta? Și dacă tot vii cu insinuări, insist să spui aici odată ce te nemulțumește, pe lângă faptul că nu spun câte un mulțumesc așa, la grămadă (pe care îl spun des, dar poate n-ai timp să vezi...). De ce afirmi că nu sunt ceea ce par a fi, ca și cum m-ai cunoaște foarte bine? Chiar te rog să spui tot ce ai de spus despre mine, dacă ai ceva... dar află că nu dau doi bani pe insinuări din astea menite să manipuleze lumea. Te contrazici mult de la un comentariu la altul... sau mi se pare mie?

      Ștergere
    2. M-ai facut sa rad...o cunosc pe Irina de vreo 12 ani....asa ca, lasa-ma.Iti doresc sa o cunosti cu adevarat si sa regreti ca te-a luat gura pe dinainte.Apropo,sunt o doamna si sigur am o varsta mult mai mare decat tine....iar daca nu stii cu cine discuti,ia-ti masuri de precautie si poarta-te cu respect.Nu ma dai gata cu lectia de lb romana.Si poate ca i-as spune celui care m-a crescut si educat "NENE",dar a murit de prea mult timp...Sper ca ai si alte calitati pe langa ceea ce am vazut...O zi cat mai minunata si imi cer scuze pentru acel NENE din cauza caruia ai ajuns sa iti arati coltii!

      Ștergere
    3. Cred că ar trebui să ne bucurăm de ziua aceasta frumoasă... eu nu mai aprob comentarii pe aceeași temă și mai ales care să genereze conflicte. N-are rost. Haideți să fim frumoși, e mai bine, e mai constructiv.
      Vă pup și vă asigur de prietenia și prețuirea mea!

      Ștergere
  18. http://www.youtube.com/watch?v=6GC2VwywfNE#t=
    Aşa cum am spus, este nevoie de iubire, iertare pe acest pământ.Nimeni , sub anonimat nu are voie să atace un om care face tot ce poate să creeze o lume mai bună.Fiecare ar trebui să citească acest articol , postare , este munca unui om,şi să înţeleagă un lucru:trebuie să ne schimbăm în bine , să nu mai clevetim pe la colţuri, să nu mai venim cu insinuări aici pe blogul unui om care ne vrea doar binele.Cu ce drept ( sub anonimat ) ,acuzăm şi afirmăm că suntem o doamnă, un domn , dacă nu avem curajul să ne scriem adevărata identitate ? Acest lucru mie nu-mi place de fel.Poate fi bănuit oricine, şi sincer , nu ştiu ce nu vă place din ce este scris aici de Irina ?Există om pe lumea asta care să nu fi făcut ce scrie ea aici ? M-aş mira.Toţi ne-am distrat cel puţin odată în viaţă , dacă nu de mai multe ori, pe seama altora.Important este , să ne corectăm, să ne maturizăm.Plătim scump .Cunoaşteţi cazul Huidu.Tot ce i s-a întâmplat, este urmare a ironiilor la adresa semenilor săi.Respect pentru munca acestei tinere .Dacă aş fi în locul ei,nu aş posta comentariile care nu-mi plac .Succes şi putere de muncă, Irina !

    RăspundețiȘtergere
  19. Cat de mult m-am regasit in articolul tau.Groaznicul prim an de liceu in care am fost tinta unor mitocanii grosolane,din partea unor persoane de doi bani,fara pic de omenie.Si cat de nesigura pe mine si complexata m-au facut(stiu ca nu te poate face cineva sa te simti intr-un fel fara sa-i dai voie,dar cand esti un copil neiesit in lume,naiv si inocent,nu e usor sa indepartezi rautatile celor din jur).Intr-un fel m-au ajutat,sunt clar mai puternica,dar cu siguranta inca nu mi-am revenit complet,neincrederea in propria-mi persoana inca se mai iveste din cand in cand.Stiu ca astfel de oameni sunt la randul lor nemultumiti cu ei insisi,insa nu e usor sa gandesti asa cand esti tinta glumelor lor urate.Iti multumesc pentru toate articolele pe care le scrii,ma ajuta foarte mult.Te iubesc,cu toate ca nu ma cunosti!

    RăspundețiȘtergere
  20. Foarte frumos! Onestitatea cu sine este un lucru greu si presupune un anumit nivel de maturitatea si intelepciune as spune. Multumesc pentru acest moment authentic. Cu mare drag carutacufericire.wordpress.com

    RăspundețiȘtergere
  21. foarte adevarat ,se aseama-na cu povestea mea , parca eu ti-am spus-o si tu ai scris-o ... mi-ar place sa o citeasaca aceii oamenii care se regasesc in grupurii de genul .. eu le mai numesc '' bisericute '' ... foarte frumos si adevarat ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da!..era bine Lusy daca erau doar bisericute, dar viziunea optica aparenta insala, sunt adevarate imperii subterane. De la un cap la altul. De cap nord, la cap de pesti cum suntem noi..
      Adevarat este, da! dar frumos nu gasesc deloc, dimpotriva. Ori ce om este creat dupa chipul lui Dumnezeu , si este frumos in felul lui. Dar totusi sunt si persoane facute dupa alte sabloane, nu de la Bunul Dumnezeu si nu cu Iubire.sabloane cumparate cu bani si valuta, pe care omenirea adevarata nu ajuta.

      Ștergere
  22. ”Nu râdeți de proști, fiindcă își vor închipui că au umor.” Foarte dur spus, dar și foarte adevărat... le-am dat și eu apă la moară multora care nu știu să facă altceva decât să se bage în viețile altora și să își bată joc de ei cum pot mai bine... Și cea mai mare problemă e că, petrecând timp cu acești oameni, devii ca ei, nu îi determini pe ei să fie mai buni, de aceea e nevoie uneori pur și simplul sa rupi relații de ani de zile! Și acei oameni mai și pretind că cred în Dumnezeu... foarte trist :(

    RăspundețiȘtergere
  23. Da! Pentru istetul la X 37. Ce faci nene te certi singur? Nu toti sunt toti la 10: 37. Mai sunt unii si cu Fixuri.
    Dar totusi ma bucur ca, cu asta ti-ai incheiat dialogul. Iar pe Irina nu trbuie s-o bagi la mijloc, stim noi cand, ce, si cum s-o intrebam pe Irina, cei care o iubesc, si nu doar cei ce o folosesc.

    Dar mii de multumiri pentru sfturi si pregatiri!

    Toate cele bune Irina!

    RăspundețiȘtergere
  24. Nu mai accepti cereri :(.. Nu e nimic... amcar te pot urmari

    RăspundețiȘtergere


  25. Copii cu parinti, inpinsi de la bunici la la bunici
    si de latatici la mamici!

    Da! o pveste mai putin frumoasa, unde frumosul ar fi trbuit sa arate si sa sune cu totul altfel.

    O poveste cat se poate de trista care apasa direct pe suflet, apasa numai cu gandul, si e nu numai de trecut doar

    cu vederea.
    Acum cateva minute mi-a povestit mama mea despre bunicuta care a fost adineauri aici, cu lacrimi in ochi si cu disperarea in suflet.

    Copiluta de 1 an si jumatate este din nou la bunicuta ei de la Sanpetru. Bunicuta care cu lacrimi in ochi, cere doar

    pe datorie ceva de mancare pentru acea fetita, inger nevinovat.

    Bunicuta care alta data se descurca cu 50 Eur. pentru 3 per. / luna. Astazi nu are poate nici jumatate. Pentru ca

    bunicii din partea tatalui, au avut cheltueli cu ea, si suma de bani celtuita cu fetita, tot din alocatia bebelasului

    trebuie recuperata.

    Cuplurile ne mai find inpreuna, tot un motiv al valorii de schimb, in directia negativa a neajunsului, sa ajuns ca bietul

    inger sa fie inpins la fel ca pionul sau ca nebunul intr-o tura continua pe tabla de sah.

    In loc sa fie tratata ca o Regina sa se poata bucura de viata asta, sa poata sari de la o bucurie la alta, dintr-o parte

    in alta, si sa spuna doar Sah-Mat, si de griji am uitat, ce frumos te-am visat!
    Trebuie in schimb sa se gandeasca cand va primii urmatoarea masa. Inger care mananca cu bucurie si numai

    cartofi, pe care bunicuta tot nu-i are.

    Inger, o fetita de 1 an si jumatate care se multumeste sa bea cu suzeta bulion de rosii in loc de laptele pe care

    bunicuta nu-l poate cumpara.

    Inger pentru care bunicuta ei a venit aproape plangand la mama mea sa se roage pentru cateva kg. de slanina, pe

    care fetita de 1 an si jumatate o mananca cu atata pofta si placere.

    Bunicuta care ar lucra si munci ori ce, si ori si cand pentru mai putin de 1 Eur. / H sa-si poata plati cartofi, bulionul

    si slanina. Pentru paine poate va putea lucra bunicul.

    Ma intreb Irina ce trebuie sa se mai intample in lumea aceasta din cauza nejunsurilor de inaptii acestia de bani?

    Pana unde trebuie sa manance Ingerii slanina in loc de alete, cartofii cu babetica in loc de carnita de la bunica,

    bulion in loc de lapte, fomica in loc de supica?

    Unde trebuie sa duca mizeria si marginea existentei suportabile ale rabdarilor umane si omenesti?

    Unde este baremul bunelor, sau nebunelor bagaje ale banalelor banknotelor bani?

    Eu Irina as face o autostrada cu ele cu multe benzi, le-as aseza una langa alta, si mai mari si mai mici si colorate

    si luminate, direct in intunerric. Cei marunti si de metal, bacshis, contragreutate de echilibru.

    Cum sa se ajunga Irina sa nu aiba ce manca o fetita de 1 / 2 ani, care nici nu stie sa vorbeasca si sa-si ceara

    dreptul de a supravietui? Trebuie sa moara plangand de foame?

    Bunicii au muncit si au lucrat din greu o viata-intreaga, frumoasa bucurie!

    Pofta buna la cei cu cavia si shampanie!, eu am sa mananc azi cartofi si am sa beau in loc de apa bulion de la

    mama mea.

    PS. Mai nou primesc si telefoane pe reteaua de telefonie fixa a mamei mele, in peralabil din " Sibiu" si sunt

    intrebat de sanatate. Vezi ce grijulii sunt uni, ma intreb oare pe bunicuta cu ingerasul de ce nu o suna nimeni sa-o

    intrebe cum le merge?
    Exact ceea ce ti-am spus Irina, idem ger, fereste-te de vipere!

    O zi frumoasa Irina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vreau să o ajut pe această bătrână și pe fetiță. Te rog scrie-mi un mail pe adresa irina@irinab.com ca să discutăm... Mulțumesc!

      Ștergere
  26. Irina doresc doar sa stiu daca esti bine, si daca-ti merge tot bine?
    Fa ceva, spune, scrie ceva!
    Urmarita ai fost si pana acum, si urmariti suntem toti.
    Nu-ti fie frica Irina, Dumnezeu e cu tine, si cu noi Toti.

    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt ok, doar că sunt foarte ocupată la serviciu și cu proiectele mele... Gânduri bune cu drag!

      Ștergere
  27. Buna seara, stimata doamna!
    Azi am descoperit blogul dumneavoastră, prin intermediul unui prieten de pe Facebook. Mi-a facut placere sa citesc cateva din articole. Felicitari!
    O mica problema (cred ca tehnica) pe care am remarcat-o: dand "share" pe Facebook observ ca linkul catre blogul dumneavoastra este insotit de unul din comentariile la articol, care ar putea sa nu exprime ideile dumneavoastra.

    RăspundețiȘtergere
  28. Ma regasesc in multe scrieri ale tale....cand incep sa citesc...cu greu ma mai pot opri.ma bucur ca te-am intalnit pe fb.

    RăspundețiȘtergere
  29. Chiar nu înțeleg de ce aprobi astfel de postări! Cred că este o încercare de umilire, ceea ce nu te onorează, ajutor nu poate fi numit!

    RăspundețiȘtergere
  30. Bună dimineața, Irina!

    Ți-am citit postarea privind ce este și ce ar trebui să fie facebook-ul. Ceea ce spui acolo este idealul! Sunt de acord cu ce am citit, dar și o parte din activitatea ta pe facebook se încadrează în ”așa nu”! În ce idee ne arăți cu ce lenjerie de pat de învelești când mergi la somn, la ce televizor privești, din ce serviciu de ceai îți bei ceiuțul de mușețel, ce perdele ai la geamuri, ce mobilă de bucătărie, de dormitor ai, cât de bine se asortează una cu alta, ce frumos ți se vede balconul, poze cu tineri ajutând vârstnici, bătrâni care ție îți stau în gât etc, toate acestea însoțite de un mesaj. Și vorbim de ce postează lumea și pe cine interesează? Întreb și eu, așa cum ne-ai întrebat pe noi, pe cine interesează toate astea?! Și vorbim de ipocrizie, de falsitate, de demagogie? Te întreb aici, poate-i mai bine bine pentru tine, pentru că ”această persoană nu mai acceptă cereri de prietenie”. Prieteniile sunt în viața reală, nu pe facebook, pe site-urile de socializare, în general. Aici găsim mizerie, frumosul este afară, iar noi, cei de aici, îl luăm de afară și-l aducem aici, transformându-l în mizeri, în gunoi. Dacă ai cu ce, poți să mă contrazici, pe mine adevărul spus, nu mă deranjează, dar mă corectează, pe tine, în schimb, la ce orgoliu ai, te deranjează din câte am văzut. O săptămână reușită, plină de frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună ziua, oricine ai fi!
      Mi-am dat seama că nu este prima data când îmi lași comentarii aici... credeam că nu vrei să îmi comentezi pe facebook pentru a-ți proteja anonimatul. (Din lașitate, fiindcă niciodată nu ai găsit ceva bun la mine, ci numai de criticat.)
      Toate comentariile au avut o tentă răutăcioasă. Și, înainte de a-ți răspunde acestui comentariu, te întreb: ce ai împotriva mea? Te rog să spui tot ceea ce te nemulțumește cu privire la mine dar, înainte de asta să îți analizezi puțin purtarea, să vezi dacă nu cumva problema este la tine. Este evidentă pornirea ta împotriva mea... și știi tu de ce, nu? :) Sau mă subestimezi?
      Referitor la postarea mea de pe facebook... nu cred că am avut vreodată postări lipsite de bun simț. Nu m-am lăudat cu lucruri, nu am promovat vulgarități, am împărtășit cu prietenii ceea ce am considerat și nu mă apuc să îți explic raționamentele pentru care postez ce postez, fiindcă ar fi trebuit să le înțelegi.
      Nu știu ce e condamnabil la faptul că postez o cană care îmi place sau balconul meu cu flori... sau un tânăr care ajută o bătrână, nici atât. Dar dacă tu vezi ceva greșit în asta, te rog să îmi spui ce... poate mă ajuți să înțeleg.
      Postarea mea făcea referire la un abuz... abuz asupra unei persoane. Și sincer, mă mir că nu realizezi penibilul situației, de moment ce îmi faci observație... Poate că dacă erai în locul acelei persoane pozate pe ascuns, expusă public și batjocorită, sau dacă era mama ta, sau cineva drag, mi-ai fi dat dreptate. Dar tu susții abuzurile și nemerniciile și vii și îmi bântui mie aici cu lecții goale de moralitate?
      Apoi, vorbești de orgoliul meu... mă cunoști atât de bine încât să poți afirma că am un orgoliu mare? Sau te-ai aștepta să tac și să spun "Sărut mâna!" tuturor celor ca tine, care nu fac altceva decât să mă atace cu psihozele lor și cu închipuirile lor, doar pentru că se simt vizați de niște adevăruri pe care am curaj să le spun?
      Poate că atunci când mă descrii, îți vezi reflexia în oglindă... ia mai gândește-te și imaginează-te în locul meu: cum ai reacționa, cum ai răspunde?
      Numai bine, o zi cu pace și cu reușite!

      Ștergere
    2. Anonim se vede clar ca ai ceva impotriva Irinei...
      eu n-am vazut niciodata sa posteze aici sau pe facebook ceva aiurea dar tu ai vazut??vai...
      plina lumea de frustrati si de limitati!!

      Ștergere
  31. Asta se intampla in Romania - motivul principal pentru care am parasit tara. N-am putut face fata la atata energie negativa aruncata asupra mea, in mod nedrept si nemeritat. Si la 32 de ani ma lupt sa uit. Cei care fac asta sunt frustrati la maximum, prosti si traiesc in mocirla. Plus sunt foarte ingamfati pe o latura si complexati pe alta. Am invatat sa nu ii bag in seama din punct de vedere rational, dar sufletul ma durea de cate ori imi aruncau insulte. Nu ma mai durea pentru mine, in anii din urma, ci pentru ei. Pentru micimea si instinctele lor joase. Mi-era mila si greata de ei. Acum sunt intr-o tara unde nu se pune problema ca cineva sa rada de tine, nici macar ca emigrant. Singurul loc unde am fost discriminata a fost tara mea: Romania. De ce? Pentru ca eram prea plina de calitati si le stateam prostilor in gat.

    RăspundețiȘtergere