M-am grăbit...



M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe unii oameni care nu au avut deloc sentimente sincere pentru mine şi pentru care am fost doar o punte către scopurile lor.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe unii oameni care n-au făcut niciun fel de efort ca să mă cunoască şi să mă înţeleagă  şi care mi-au devenit judecători pentru greşeli născocite de ei. Tot ei sunt şi aceia care mi-au devenit şi cei mai aspri călăi.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe nişte oameni ieftini, care s-au vândut prea repede altora, pe cuvinte frumoase, pe laude ipocrite şi pe prietenii închipuite. Şi care m-au vândut la fel de repede.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe oameni care, de îndată ce am îndrăznit să le spun adevăruri care au deranjat, m-au abandonat fără niciun regret.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni”  pe oameni care pun mai presus orgoliul propriu și falsitatea decât omenia și sinceritatea.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe nişte oameni incapabili să iubească şi să relaţioneze cu sinceritate, oameni care au dovedit că nu sunt în stare decât să se folosească de alții şi să cultive amiciţii interesate.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe unii oameni egoiști, care mi-au cotropit sufletul, mi-au invadat casa și mi-au irosit timpul doar pentru a-și umple singurătatea.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe unii oameni care declarativ se întreceau în promisiuni bine garnisite cu amăgiri, dar care, odată puşi în faţa posibilităţii de a-şi arăta prietenia, făceau repede cale-ntoarsă sau inventau scuze penibile.
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe unii oameni care mi-au declarat iubirea în gura mare în locuri publice, dar care, în intimitate, au dovedit că nu sunt capabili să se iubească nici măcar pe ei înșiși…
M-am grăbit să-i numesc „prieteni” pe oameni pe care-i vedeam alături de mine până la sfârșitul drumului meu, dar care au cotit brusc pe alt drum de îndată ce au zărit vreo cărare cu iz de oportunitate.
M-am grăbit să iubesc pentru ca mai apoi să mă grăbesc să uit că am iubit... 


Fragment din Cartea Insomnii

Irina Binder - Insomnii





  1. Nu e graba, ci mirajul unei iluzii care domina realitatea zilnica. Unii au interese proprii, altii doar nevoi negative.
    Chiar si sinbceritatea e inselatoare, dar noi tot inchidem ochii si ne lasam increzatori deciziilor pe care le facem.
    A fi prieten nu e un schimb de ajutor ci acea legatura care uneori cand suferim incepem sa credem ca sunt simple idei utopice.
    Ne izbim de durerea adevarului fiindca deciaza de a numi prieten a fost o greseala dar invatam si mergem indurereati mai departe.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, am făcut şi eu asta. Şi deşi am o vârstă destul de fragedă, am îvăţat că oamenii intră şi ies din viaţa noastră, fără explicaţii specifice, fără acordul nostru, dar că de la toţi avem câte ceva de învăţat. Pentru că aşa se întâmplă. Prin felul nostru de a fi îi inspirăm pe alţii şi suntem inspiraţi de alţii. Nu putem controla cine vine şi cine pleacă, la fel cum nu putem controla inimi şi sufletul, la fel cum nu ne putem controla destinul. Există o ordine în Univers, disturbând această ordine, riscăm să distrugem tot ceea ce ne înconjoară.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu te grabi sa-ti incui toate portile. Vei gasi si oamenii care mereita sa intre.

    RăspundețiȘtergere
  4. http://www.youtube.com/watch?v=H1XfIZtu--I

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte bun articolul ! Intotdeauna aveti articole interesante si suntem siguri ca asa va fi tot timpul.Echipa de la http://www.autorentoradea.ro/ va sustine si iti va va sustine blog-ul intotdeauna ! Va multumim !

    RăspundețiȘtergere
  6. Pf, orice incep sa scriu imi pare pedant.
    Ma scutur de 3 ori precum calutul din poveste si fug in drumul meu. Dar nu fara un mesaj plin de dramatic : zambeste si intalnesti zambet.

    RăspundețiȘtergere
  7. Toti ne grabim in viata si pierdem pe drum pe cine nu poate tine pasul, sau te insoteste pana unde are el nevoie de tine.
    Conteaza sa nu te opresti chiar daca la capatul drumului vei avea doar amintirile celor care au "luat startul" cu tine...Important, cred eu, este sa ajungi la capatul unui drum inceput, singur sau nu,ranit,dezamagit,stors de vlaga... dar sigur mai intelept.
    Drumul tau nu a fost usor si cu fiecare pas ai devenit mai puternica.
    Si totusi, chiar daca nu ai multe persoane umar la umar cu tine, sufleteste multe fiinte se regasesc in randurile tale, in exemplul tau de viata. Ca o recunosc sau nu, asta chiar nu mai are nicio importanta. Tu ramai tu pana la capat si asta conteaza.

    RăspundețiȘtergere
  8. mda...se spune , zambeste si vei primi un zambet .dar asta nu ajunge.oricum , invatam din mers.

    RăspundețiȘtergere
  9. intr-un cuvant s-ar numi....naivitate.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ne grabim,regretam,invatam ca nu toti oamenii care intra in vietile noastre sunt prieteni.
    Intra in vietile noastre oameni care intr-un moment de slabiciune profita de cuvantul prieten si tu, care din naivitate ai incredere in acel "prieten", si ii spui ce ai pe suflet,te simti mai bine crezand ca iti este aproape.
    Stii ce e culmea? Ca tu, cel care ai o suferinta emotionala... un necaz...iti dai sufletul pe tava,esti de fapt judecat, barfit, si ajungi subiectul nr.1 intr-o discutie. Si mai urat si rau e faptul ca atunci cand "prietenul" de fata cu tine e lapte si miere iar de fata cu alte persoane improsca venin...Te trezesti la realitate si-ti dai seama ca singur te-ai vandut.
    Cum as putea sa categorisesc genul acesta de oameni?!Pe cei care te vad suferind,plangand dintr-o cauza,care te mangaie fatarnic pana afla durerea ta si apoi transmit ce au aflat ,dar intr-o maniera inflorita altora? Sa-i numesc prieteni?
    Am ajuns sa apreciez proverbul"Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc eu!"

    RăspundețiȘtergere
  11. Se numeste "dezamagire" si face parte din viata."Grabeste-te incet",draga Irina....Esti minunata!

    RăspundețiȘtergere
  12. Draga mea,dar tu aici ai definit foarte bine pe romani si ceea ce-nseamna "romanismul"...Eu asa as fi intitulat postarea asta :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Parca ai citit din mine ... Am ramas muta ... Am avut o prietena , timp de 20 de ani , care a plecat urechea la niste prostii... Nici macar nu mi a spus de ce ma respinge , nu mi a cerut nicio explicatie , si a luat jucariile si a plecat , condamnandu ma rece la un verdict nedrept , definitiv si irevocabil ... Am suferit ca un caine ... Am facut din nopti zile si din zile nopti ... Nici in ziua de azi nu am dreptul la replica , de fapt ....cred ca nici nu mi l mai doresc atat de mult ... Dar a ramas un strigat mut , incarcat de multa durere si dezamagire ...Prietena mea de o viata ....hmm...

    RăspundețiȘtergere
  14. Draga,Irina ti-am m-ai scris citeva rinduri si ma bucur din suflet cind dimineata ma trezecs,si soarele bate in geamul de la bucatarie si eu citesc rindurile tale,atunci inseamna ca o sa am o zi frumoasa.Irina sa sti cati scriu cu sinceritate si din inima.Iti spun un secret: eu persoana mea(ANGI) prescurtat.......nu mai am puteresi nu imi risipesc timpul sa-ti;UNG MIERE PE BOT,nu-mi sa ma placi dar eu te Admir foarte mult.Eu a trabuit sa ajung la o anumita virsta inaintata si sa fac o adevarata curatenie ;GENERALA; printre prieteni.DAR,nu te necaji reusesti si TU,sint convinsa.Eu am 2 prietene ADEVARATE,sti ce inseamna asta,si la bune si mai ales la greutati,si noi am avut din plin greutati mai ales ani 80 Pina in90 ce am hotarit cu fam.sa plecam in GER.Aici am reusit sa-mi realizesc COPII,si aceasta reusita este mai de valoare de cit tot aurul de pe lume.Eu cind am plecat din tara sau petrecut lucrurile foarte repede ca nu am avut timp sa-mi iau la revedere.de la prietenele mele iubite,dar cum se spune universu ne-a ajutat si dinou ne-am intilnit, bucuria a fost peste puterile noastre,dar nu asta conteaza importan este ca nici una din noi nu sa schimbat in asa zis (rau,sau cu nasu pe sus),probabil s-au asteptat ca eu sa fiu cu ifose dar toate am ramas cu PICIOARELE PE PAMINT.......dar cel mai fain e ca am continuat mai departe de unde am ramas in anul 1990......dar doamne,doamne ne-au indreptat pasi in acelas loc din MOLL,si sa ne intilnem. Te rog iartama ca am scris cam aiurea dar din toata cacialmoa iti scriu un singuer rind.TE ROG DIN SUFLET NU TE MAI AGITA;A TRABUIT SA TREACA 24 de ani din ca 10 la terapi sa-mi dau seama ca OAMENI sunt mai rai decit ANIMALELE pe ele cu iubire rabdare si calm ii poti DOMESTICI dar oameni din pacate nu si din pacate prea tirziu Asta este parera mea.Mi se rupe inima si sufletu ca am ajuns la aceasta parere.Irina incearca sa-ti selectezi si tu adevaratele prietene,si restul sunt numai CUNOSTINTE memoreaza bine acest cuvint si nu-ti fie rusine sa-l folosesti (CREDEMA),daca doresti poti sa-mi scrii ce curatenie ai facut,ok.poate te mai ajut cu cite o Idee? ok.noapte buna siti dores o DUM.placuta.cu drag si respect ANGI aus KREFED,,,,,,tchusiiiiii........busiiiiii.

    RăspundețiȘtergere
  15. IRINA sper ca ai primit comentaru

    RăspundețiȘtergere
  16. E trist cand ne dam seama ca am pierdut increderea in cineva numit prieten alta data. Dar adevarata prietenie e ce putem noi sa oferim celorlalti chiar daca asteptam ca si ceilalti sa fie sinceri cu noi. Poate am fost creduli, poate ne-am lasat dusi de val imaginandu-ne o lume frumoasa asa cum incercam sa o creem cu fiecare ocazie pe care o avem. Dar asta nu inseamna ca am pierdut timp, ci am castigat o experienta, iar pentru investitia pe care am facut-o sant sigura ca exista o recompensa, doar ca pretentiile noastre cresc cu timpul si poate nu reusim sa o vedem sau o descoperim mult mai tarziu. Cred ca santem multi care trecem prin asemenea situatii intr-un anumit moment, dar ranile se vindeca atunci cand gasim puterea de a merge mai departe, De uitat nu uitam poate incercam sa iertam si sa nu mai fim suparati pe noi insine ca nu ne-am dat seama mai devreme. O sa invatam din propria experienta ce ne face bine si ce putem inlatura din drumul nostru. Sa zicem ca tot ce ni se intampla are un rost iar pentru asta santem acolo unde santem. Fiecare zi ne aduce o farama de intelepciune si e bine sa nu uitam asta.

    RăspundețiȘtergere
  17. Foarte frumos,e atit de greu in ziua de azi sã ai un.sufletel geaman alaturi....

    RăspundețiȘtergere
  18. Ma regasesc printre aceste randuri :) si nu imi pare rau ca m-am grabit sa fiu prieten cu cei care au trecut prin viata mea :) si care mi-au platit un pretz negativ pe care l-am acceptat ,m-am straduit sa fiu o licarire pt el /ea :),ma gandesc ca de multe ori in viata am fost la fel sau am platit un pretz negativ inconstient,nu pot renuntza a mai fi eu doar pt ca si-au urmarit interesele egoiste din contra fac ce pot mai bine si cat se poate pt semeni mei ;) :),multumesc Irina :)...

    RăspundețiȘtergere
  19. Si eu m-am grabit sa ii consider prietenii mei cei mai buni pe care mi-au repetat de multe ori ca imi sunt prieteni... Pana mi-am dat seama ca adevaratii prieteni nu iti reamintesc niciodata cat de buni prieteni iti sunt ei, ci fac ceva practic ca sa isi dovedeasca prietenia :)
    Prea mult am repetat cuvantul "prieten", stiu, dar n-am reusit altfel sa ma exprim mai clar :D

    RăspundețiȘtergere