Ceva dulce pentru cineva uitat de lume...



Acum câteva zile, când am plecat la muncă, în faţa mea mergea un bătrân care ţinea pe umăr un băţ de care erau atârnate două pungi din plastic. Ştiam deja ce avea în pungi, pentru că l-am recunoscut pe bietul om, pe care l-am văzut de câteva ori scormonind în pubelele de lângă bloc. Îl vedeam ori seara târziu, ori foarte dimineaţă... Nu este cerşetor, este doar un bătrân sărac care caută mâncare prin gunoaie. L-am ajuns din urmă şi i-am dat nişte bănuţi... cu o oarecare reţinere. Iar reacţia lui a fost dureroasă pentru mine. A izbucnit în plâns şi a început să spună des şi timid „Bogdaproste” şi „să vă dea Dumnezeu sănătate”. Mi-am văzut de drum, fără să pot uita că acel om, se trezeşte dis de dimineaţă să caute o bucăţică de hrană prin gunoaie. Şi m-am învinovăţit pentru că nu am făcut mai mult...
Ieri l-am văzut din nou. Nici nu a îndrăznit să ridice privirea din pământ când m-am apropiat...
M-am trezit spunandu-i că aş vrea să ne întâlnim măcar o dată pe săptămână să îi dau câte o pâine şi ce-oi mai putea şi eu... şi a acceptat.
Nu încurajez cerşetoria, mai ales că acel om nu cerşeşte. Caută cu umilinţă puțină mâncare aruncată de noi.
Mâine mă întâlnesc cu acest om şi pe lângă nişte iaurturi şi alte alimente pe care i le-am cumpărat azi, i-am făcut și un chec. (e o premieră, nu am mai făcut de ani de zile! )
M-am gândit să aibă şi el o duminică altfel, mai bună... să simtă şi el că nu e singur şi să se bucure de ceva bun...
Oricare ar fi povestea lui de viață, e un om. Un om pe care foamea îl trimite zilnic să caute prin gunoaie...
Nu vă scriu asta ca să înduioşez şi vă rog să nu mă acuzaţi că vreau să scot în evidenţă că sunt un om generos. Nu sunt mai bună decât restul lumii, sunt doar mai atentă la detalii și poate mai puţin insensibilă, dacă pot spune aşa...
Ceea ce vreau să transmit lumii care aruncă mâncare (pentru că toţi o facem) este rugămintea de a arunca totul ambalat separat de gunoaie... Chiar dacă nu-i vedem, din ceea ce aruncăm noi alţii trăiesc! Haideţi să le oferim măcar hrană curată... Nu e mult, e dureros de trist, dar e ceva pentru nişte oameni nevăzuţi, pentru care, ceea ce noi aruncăm poate însemna hrana care le asigură existenţa...
E atât de simplu să faci un gest uman... iar eu nu o fac pentru a primi răsplată de la Dumnezeu, pentru că răsplata este faptul că nu sunt în locul acelui om și că am șansa să îl ajut!
Sper într-o lume mai bună... și acesta e un pas mic pe care pot să îl fac...
Vă mulțumesc!




  1. Ai dreptate Irina.Rasplata cea mai mare e ca nu ne aflam in locul lor...
    Imi plànge sufletul cànd intàlnesc astfel de oameni pt care nu putem face mare lucru...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa -ti binecuvanteze Domnul viata!Sa ramai o lumina in intunericul acestei lumi de sfarsit de...timp!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte frumos! Multe binecuvantari!

      Ștergere
  3. Ce bine ar fi daca am fi toti atenti la detalii si asa sensibili ca tine... iti multumesc ca existi si ii multumesc Domnului ca mi-a dat posibilitatea de a te gasi, de a citi ceea ce scrii, pt ca ma ajuta sa reflectez mai mult, ma ajuta sa incerc sa fiu mai buna si ma ajuta sa ma schimb.


    RăspundețiȘtergere
  4. Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si mult frumos in viata ta ! :)
    Sunt atatia oameni care nu au ce sa manance si unde sa doarma... Oameni care la un moment dat au avut o familie, un camin, oameni care se odihnesc iarna in adaposturi si inca mai spera la ceva bun in viata lor.
    In tot acest timp noi suntem nehotarati unde vom lua cina, ce ne dorim sa mancam la micul dejun si uitam sa privim in stanga sau in dreapta la celelalte suflete uitate.

    Eu am cateva planuri in sensul acesta... Nu am avut curajul pana astazi sa ajut un om al strazii pentru ca mi-a fost teama de o eventuala reactie urata din partea lui, insa acesta nu este un motiv sa nu faci un bine cuiva.

    RăspundețiȘtergere
  5. :(de maine o sa ambalez.ceea.ce.am de aruncat separat.m-ai tras de maneca prin postarea ta.

    RăspundețiȘtergere
  6. ceea ce-ai facut tu, nu foarte multi fac. un gest umanitar, sa ai parte numai de bucurii.

    RăspundețiȘtergere
  7. frumos si din suflet ma fascinat niste cuvinte de aur!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Stefy Stefania5 iunie 2013, 20:18

    Esti un om minunat, Irina. Regret ca tatal tau nu a apucat sa vada roadele muncii lui..
    Sa iti pastrezi mereu sufletul bun si curat!:*

    RăspundețiȘtergere