Azi mi-e dor de mare!



Trăiesc cu senzația că nu îmi mai aparțin. Nu mai trăiesc de mult pentru și prin mine ci pentru și prin alții. Cele 24 de ore ale unei zile nu îmi mai ajung, iar anarhia a devenit pentru mine un mod de viață. Alerg de nebună ca să fac tot ceea ce trebuie și ca să-i împac pe toți cei care fac parte din viața mea. Dar oricât de multe eforturi aș depune nu mai reușesc să îmi duc la bun sfârșit planurile, amân mereu și mă trezesc copleșită de reproșuri din partea tuturor celor care se simt neglijați. 
Se simt neglijați pentru că nu reușesc să le aloc timp, pentru că nu reușesc să răspund tuturor nevoilor și pretențiilor lor. Ei nu se gândesc că sunt un simplu om și că o zi din viața mea are tot 24 de ore, că am un job, o casă de întreținut, o viață personală... și mai ales nevoie de timp pentru mine. 
Nu mai găsesc răgaz să citesc, să mă uit la un film, să fac lucruri care îmi bucură sufletul... ba chiar am ajuns să mă simt vinovată atunci când dorm mai mult decât 5-6 ore pe noapte. 
Alerg haotic încercând să îmi acopăr toate îndatoririle, uitând că, cea mai mare datorie pe care o am este față de mine și aceasta presupune libertate, liniște, fericire. 
Viața în cotidian nu este deloc ușoară... și duce invariabil la amânări, la anularea rațiunii, a afectului, îndepărtându-te total de sinele tău. 
Am de ales: să mă simt handicapată și vinovată pentru că nu reușesc să mă împart în mii de bucăți, ca să mulțumesc pe toată lumea, sau, să privesc cu detașare în jur și să încerc să trăiesc mai mult pentru mine, luptând cu tentativele ridicole ale unora de a mă minimaliza și de a mă asimila turmei care trăiește haotic, nefăcând nimic, nesimțind nimic, nefiind nimic... 
Azi mi-e dor de mare...




  1. Draga Irina, cand ti-e dor de mare, ti-e dor de tine...
    Nimeni nu iti va ridica vreo statuie pentru ca te-ailasat deoparte ca sa lesatisfaci lor pretentiile, ca daca ar fi nevoi, si le-ar satisface inguri!
    Tu esti cea mai importanta pentru tine, daca tu nu esti bine,nici cei mai apropiati tie nu pot fi bine, pentru ca starea de nervozitate,nemultumire,neputinta se va reflecat asupra lor. Cand vii de la birou, nu te arunca imediat in treburile casnice, banuiesc ca poti sa dai cu aspiratorul si altadata, iar cui nu-i place, sa puna mana sa faca!!! Viata ta e mai sus de incercarile altora de a te judeca...

    RăspundețiȘtergere
  2. Oricát ne-am strãdui nu putem sa le cuprindem pe "toate"... sfatul meu: sunt sigur cã marea te asteaptã, indeplineste-ti dorinta. Cu respect...

    RăspundețiȘtergere
  3. esti FOARTE frumoasa si distinsa!

    RăspundețiȘtergere
  4. ai grija de tine, nu te anula, daca nu esti tu cine ar face ceea ce faci tu???????

    RăspundețiȘtergere
  5. Cand am pus randurile astea pe blogul meu nu stiam ca-ti apartin. Le primisem si eu pe mail. Si cum nimic nu este intamplator am inceput sa te cunosc, sa-ti citesc postarile. Cu toatea astea inca imi e gre sa cred ca tu ceea care ai scris acele randuri cu o incarcatura extraordinara nu mai ai timp de tine...

    Nu mai am timp sa regret ce-am facut, ce n-am facut, ce am spus și ce nu am spus...

    Nu mai am timp sa imi incarc sufletul cu rautati, sa ma impovarez cu ganduri negative și probleme inchipuite.

    Nu mai am timp de flecareala inutila și nici sa mai stau in preajma oamenilor pesimiști.

    Nu mai am timp sa plang dupa oameni care m-au parasit și dupa oameni care nu au știut sa ma iubeasca.

    Nu mai am timp sa ma intorc pe drumuri pe care le-am abandonat.

    Nu mai am timp sa aștept dupa oameni indeciși, care nu știu ce vor.

    Nu mai am timp sa ma lamentez, sa imi invoc mereu trecutul, eșecurile și greșelile.

    Nu mai am timp sa alerg dupa iluzii și nici sa mai visez visele altora.

    Nu mai am timp sa ma las folosita, mintita, inșelata, tradata și ranita.

    Nu mai am timp sa ma cert, pentru ca nu mai am timp sa ma impac.

    Nu mai am timp sa plec pentru ca nu mai am timp sa ma intorc.

    Nu mai am timp sa uit cine sunt și nici sa fiu cine vor altii sa fiu.

    Nu mai am timp sa ma incarc cu complexe, nici sa ma simt neimportanta, urata, respinsa și nedorita.

    Nu mai am timp sa ascult zvonuri despre mine, critici, reproșuri și pareri subiective.

    Nu mai am timp sa ma justific și nici sa fac eforturi sa dovedesc cine și cum sunt.

    Nu mai am timp sa-i ascult pe cei care incearca sa ma descurajeze, nici sa-i las pe unii sa imi organizeze viata.



    Nu mai am timp sa aman sa traiesc așa cum vreau.

    RăspundețiȘtergere
  6. Toti trecem printr-o lipsa de timp, nu de mult am realizat cat de important sant eu, deunazi ma certat-o pe iubitea mea ca a vrut mai multa atentie, si atunci am inteles ca ceilalati din jur nu conteaza decat eu si cea care o iubesc, pentru ceilalati nu vreau sa mai ma timp

    RăspundețiȘtergere
  7. Am observat ca daca un om se ingrijeste are mai multe de oferit. Daca se neglijeaza pierde caacitatea de a fi alaturi de altii si de a-i sprijini. Apoi urmeaza o lunga perioada de refacere si de cautari in care bineinteles,ceilalti sunt nevoiti sa fie un sprijin.

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga Irina,
    Intamplator te cheama ca pe mine. Si eu mai semnez irinab. Asa ma cheama . Esti vie si normal ca simti toate astea. Toti simtim si toti am vrea sa avem timp doar ptr.noi fara sa ne consume timpul treburi si oameni ce ,poate, nu merita. Tine de tine cum iti asezi prioritatile si...prioritatile se aseaza din suflet. Atunci nu vei mai avea acest sentiment de incarcatura inutila.

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu o să poți mulțumi niciodată pe toată lumea. Încearcă să îți acorzi din când în când și timp pentru tine...nu o să moară nimeni.

    RăspundețiȘtergere
  10. Draga Irina,

    A fost o vreme cand si eu consideram, ca altii au prioritate...am pus suflet in ai ajuta iar atunci cand nu am mai avut resursele necesare, am fost acuzata, caracterizata in diferite feluri... Nu am regretat ca i-am ajutat, insa am invatat ca, mai intai trebuie sa am timp si grija de mine, pentru a-mi putea oferi ajutorul mai departe...bineinteles celor care merita. Poate parea egoism..insa am vazut oameni, care deseori abuzeaza de bunatatea altora si care cred ca li se cuvine orice. Am invatat sa nu mai arunc ,,margaritare porcilor"...
    Cineva (Bill Cosby) spunea ca "Nu stiu care este cheia succesului, dar cheia esecului este sa incerci sa multumesti pe toata lumea"
    Ai grija de tine, nimeni nu o sa te iubeasca mai mult decat ai putea tu sa o faci!
    Bucura-ti sufletelul frumos!
    Elena

    RăspundețiȘtergere
  11. Ma bucur mult Irina ca am ajuns pe blogul tau.Sper sa pot invata ceva din ceea ce ai scris pentru ca sufar de un altruism exagerat, prost inteles si care mi-a adus numai necazuri. Te voi mai vizita pentru ca randurile tale sunt ca un balsam pentru sufletul meu.

    RăspundețiȘtergere
  12. buna...sunt un recent cititor al blogului tau si iti spun sincer ca sunt impresionat ...reusesti de fiecare data sa uimesti prin simplitatea cu care relatezi niste intamplari din viata ta ...reusesti sa patrunzi adanc in sufletu meu si chiar sa ma intristezi dar stai lin pt ca nu conteaza ...noi cititorii vom fii bine pt ca te avem pe tine care ne incanti pur si simplu prin felul tau de a fii...e bn de stiut ca exista si persoane ca tine pe lume...vroiam totusi sa te intreb ceva poate parea stupid dar daca nu te deranjeaza dami un ras...cum ai descrie marea intr-un singur cuvant?mult succes in continuare!!!

    RăspundețiȘtergere
  13. si eu presimt ca unii din cei care imi sunt prieteni, sunt pe cale sa-mi faca reprosuri ca am uitat de ei.

    Dar nu-mi voi sacrifica sanatatea ( ma supara inima cand nu dorm destul ) si timpul meu personal pt a face fata unor pretentii. rugamintile sunt una. pretentiile cu totul altceva si le recunosc usor...

    Una e sa rogi.... pe cineva... fie si un prieten... si alta e sa ai pretentii...
    Punkt.

    RăspundețiȘtergere
  14. si eu presimt ca unii din cei care imi sunt prieteni, sunt pe cale sa-mi faca reprosuri ca am uitat de ei.

    Dar nu-mi voi sacrifica sanatatea ( ma supara inima cand nu dorm destul ) si timpul meu personal pt a face fata unor pretentii. rugamintile sunt una. pretentiile cu totul altceva si le recunosc usor...

    Una e sa rogi.... pe cineva... fie si un prieten... si alta e sa ai pretentii...
    Punkt.

    RăspundețiȘtergere
  15. cum e marea ?

    Pare ca vorbeste despre eternitate... despre magia eternitatii... despre profunzimea lucrurilor... despre Vointa Sublima a Tatalui Etern!

    RăspundețiȘtergere
  16. am raspuns si eu cu toate ca n am fost eu intrebat. daca a deranjat raspunsul rog sa ma iertati.

    RăspundețiȘtergere
  17. se pare ca ai pierdut esentialul ...eu ma refeream la a descrie marea intr-un singur cuvant...e bine totusi dar nu uita ...esentialul

    RăspundețiȘtergere
  18. ESTE ATATA RUTINA IN LUME!RUTINA SI SINGURATATE

    RăspundețiȘtergere
  19. Si mie..mi-e dor de MARE, de liniste, de pace! :(

    RăspundețiȘtergere