Nu mai am timp

Nu mai am timp să regret ce-am făcut, ce n-am făcut, ce am spus  și ce nu am spus...
Nu mai am timp să îmi încarc sufletul cu răutăți, să mă împovărez cu gânduri negative și probleme închipuite.
Nu mai am timp de flecăreală inutilă și nici să mai stau în preajma oamenilor pesimiști.
Nu mai am timp să plâng după oameni care m-au părăsit și după oameni care nu au știut să mă iubească.
Nu mai am timp să mă întorc pe drumuri pe care le-am abandonat.
Nu mai am timp să aștept după oameni indeciși, care nu știu ce vor.
Nu mai am timp să mă lamentez, să îmi invoc mereu trecutul, eșecurile și greșelile.
Nu mai am timp să alerg după iluzii și nici să mai visez visele altora.
Nu mai am timp să mă las folosită, mințită, înșelata, trădată și rănită.
Nu mai am timp să mă cert, pentru că nu mai am timp să mă împac. 
Nu mai am timp să plec pentru că nu mai am timp să mă întorc.
Nu mai am timp să uit cine sunt și nici sa fiu cine vor alții să fiu.
Nu mai am timp să mă încarc cu complexe, nici să mă simt neimportantă, urâtă, respinsă și nedorită. 
Nu mai am timp să-i urăsc pe cei care nu mă suportă, pentru că sunt prea ocupată să-i iubesc pe cei care țin la mine.
Nu mai am timp să ascult zvonuri despre mine, critici, reproșuri și păreri subiective. 
Nu mai am timp să mă justific și nici să fac eforturi să dovedesc cine și cum sunt.
Nu mai am timp să aștept în fața unor uși închise.
Nu mai am timp să rămân în locuri unde nu sunt dorită și unde nu mai am niciun rost.
Nu mai am timp să sacrific ceea ce sunt, doar pentru ca unii mă vor altfel.
Nu mai am timp să-i ascult pe cei care încearcă să mă descurajeze, nici să-i las pe unii să îmi organizeze viața.
Nu mai am timp să amân să trăiesc așa cum vreau. 
Nu mai am timp să aștept fericirea!